|
 De mai mulţi ani, o armată de funcţionari de la Primăria Capitalei şi câteva
VIP-uri autohtone s-au încăierat cu o familie din Cotroceni. Miza conflictului este un garaj de câţiva metri pătraţi, pe care primăria şi l-a însuşit, iar apoi l-a închiriat
cântăreţului-revoluţionar Gheorghe Gheorghiu.
Chiria plătită pe garaj este de un euro pe lună, în timp ce şirul de procese de până acum a făcut o gaură de ordinul zecilor de milioane în bugetul local. Celălalt revendicator al
garajului e hotărât să ceară şi el despăgubiri substanţiale, considerând că a fost victima unei naţionalizări de tip comunist.
Miza războiului pornit de primărie şi de Gheorghe Gheorghiu se află pe strada Grigore ţăranu, peste drum de Facultatea de Medicină. Este vorba de un garaj vechi de peste 30 de ani, aşezat
fix pe drumul de acces dintre două proprietăţi vecine. În iunie 1986, Viorel Popescu a cumpărat imobilul de la numărul 6. În curtea comună pe care o are cu casa vecină se afla şi garajul
ce avea să agite spiritele zece ani mai târziu. Deşi aparţinea statului român, garajul stătea pe o proprietate privată. Familia Popescu a făcut demersurile pentru a intra în posesia
construcţiei care îi stătea în bătătură, pentru ca apoi să scape de ea.
Despăgubiri de lux pentru un morman de fier vechi
După aproape zece ani de procese, Viorel Popescu a reuşit să câştige în instanţă dreptul de a scăpa de garajul pe care îl avea în curte. Judecătoria Sectorului 5 şi apoi Tribunalul
Bucureşti îi dau sentinţe care îl obligă la plata unor daune către primărie, dar îi dau voie să dispună de garaj după bunul plac. Omul plăteşte 722.748 de lei vechi, la valoarea anului
1995 şi devine proprietarul de drept al garajului.
Patru ani de zile, Popescu şi-a plătit impozitele la zi pentru construcţia din bătătură. Cu toate acestea, nu a folosit niciun moment garajul, pe care hotărâse să-l dărâme la un moment
dat. În 1999, s-a trezit însă la poartă cu o armată de inspectori de la primărie, care l-au anunţat că este parte într-un proces legat de situaţia juridică a garajului său.
Articol integral in Adevarul
|
