Vulturi, pe ruinele Banatului
Jurnalul National- 31.08.2005
 

Mii de banateni au ramas fara case in urma potopului care s-a abatut peste mai bine de un sfert din judetul Timis. Sate intregi au fost facute una cu pamantul, iar mii de oameni au fost nevoiti sa se mute temporar, pana la retragerea apelor. Aceasta drama in care unii si-au pierdut pana si ultimul porc din ograda a venit ca o manusa pentru o serie de firme de constructii obisnuite sa lucreze cu banul public si care, in momentul de fata, nu au o situatie economico-financiara de invidiat...

Una peste alta, reconstructia caselor din zona calamitata a regrupat, fara urma de indoiala, cercuri mari de interese care au fost abonate la banul public chiar si in regimul trecut. La fel ca vulturii, care se invart ore in sir deasupra potentialei victime, si firmele de constructii din Banat au tatonat terenul, in cautarea unei brese in sistemul de pile, cunostinte si relatii la nivelul conducerii judetului Timis.

In prima faza, cand Guvernul Tariceanu a anuntat ca va ajuta la reconstructia zonei cu suma de 20 milioane de euro, in tabara antreprenorilor banateni a fost sarbatoare timp de trei zile si trei nopti. Dupa vizita la Timisoara a ministrului Laszlo Borbely, spiritele s-au mai calmat, din pricina unui zvon insistent care dadea ca sigura o solutie salvatoare: constructia unor case din lemn, cu materie prima din Harghita-Covasna, zona aflata sub protectia unor baroni ai UDMR. Totusi, n-a fost sa fie, intrucat, in urma cu putin timp, intr-o vizita-fulger la Timisoara, Ioan Andreica, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Locuintei, a lasat sa se inteleaga, printre buze, ca exista o noua varianta privind reconstructia zonei calamitate.

COMANDA FERMA. In doi timpi si trei miscari, cu lectiile facute de la Bucuresti, secretarul de stat a decis ca lucrarile de constructie in zona sinistrata din Banat sa fie executate in mare parte de ANL si sa inceapa la 20 iunie a.c. Nici o zi mai tarziu! Evident, pe langa ANL, tocmai pentru ca cele 400 de imobile sa fie gata pana in toamna, mai era nevoie si de alte firme de constructii care sa puna umarul la lucru, bineinteles, nu gratuit. "Pana acum, in cursa s-au inscris 40 de firme de constructii, majoritatea din Banat. Pentru casele distruse este nevoie, in primul rand, de o cantitate imensa de ciment. O parte din materiale exista, fiind primite ca donatie de Prefectura Timis, dar trebuie gasite si societati comerciale capabile sa livreze betoane pentru constructie la foc automat", a declarat raspicat, la Timisoara, secretarul de stat din MTCL. Si totusi, de unde atatea betoane "la foc automat"?

MISCARE STRATEGICA. Chiar daca nu a pronuntat numele societatii comerciale care va avea exclusivitate in ceea ce priveste furnizarea de beton pentru 400 de case, zeci de diguri si drumuri, este cert ca secretarul de stat Ioan Andreica s-a referit la firma timisoreana "Euroholding", administrata, in numele grupului italian "Industrie Maurizio Peruzzo", de nu mai putin celebrul Danilo Vettore. De ce a optat secretarul de stat din MTCL, cel putin pana acum, tocmai pentru aceasta firma? Nu din rea-vointa, ci pentru ca cei din conducerea Consiliului Judetean Timis, manati de interese notorii, s-au comportat ca niste adevarati agenti comerciali ai italianului Danilo Vettore, ridicandu-l in slavi si laudandu-i realizarile. Lucrurile au stat intocmai, iar miscarea a fost din timp premeditata. Si asta nu o spunem noi, ci o dovedesc documentele!

SAH MAT. Pe scurt, la data de 23 mai a.c., dupa ce ungurii si austriecii au umplut zonele inundate cu pompe de mare putere, menite sa evacueze apa, pe masa primarului din comuna banateana Giulvaz a aterizat un fax de la firma "Europroducts", societate care face parte din grupul italian "Euroholding", adica "Industrie Maurizio Peruzzo". Nici mai mult nici mai putin, administratorul delegat al firmei "Europroducts", Franco Mauro, a solicitat primarului din Giulvaz "concesionarea unui amplasament de 5.000 de metri patrati, in vederea punerii in functiune a unei statii de producere a betonului", motivand ca cererea s-ar datora "numeroaselor solicitari cu privire la producerea si livrarea unor cantitati de beton semnificative in zona afectata de calamitati si pentru viitoarele investitii din aceasta regiune".

Fara sa cracneasca, primarul localitatii timisene a aprobat ca solicitarea firmei italiene sa fie introdusa pe ordinea de zi a sedintei consiliului local, chiar pentru data de 25 mai a.c. N-a fost sa fie, intrucat pasunea comunala nu era dezmembrata in Cartea Funciara, astfel incat 5.000 mp sa fie rupti pentru o statie de betoane. Pe cheltuiala proprie, la data de 8 iunie a.c., "Euroholding" a trecut la dezmembrarea cf-ului, reusind sa rupa din pasune exact suprafata dorita.

LA USA SINISTRATILOR. Locatia pentru o eventuala statie de betoane in comuna Giulvaz nu a fost aleasa intamplator. Localitatea se afla chiar in buza zonei sinistrate si poate deservi cu betoane si tot ce trebuie satele cele mai napastuite: Ivanda, Crai Nou, Rudna, Foeni si Cruceni. Adica, betoane de milioane de euro! Cine ar mai indrazni sa comande betoane, chiar si de la 10 km distanta, cand la marginea zonei sinistrate zace o ditamai statie de productie? Nimeni! Cine a auzit vreodata de o statie de betoane pe o pasune comunala, chiar acolo unde pasc animalele satenilor? Iarasi nimeni! Chiar oricine poate sa coboare din tren, sa intre pe usa unei primarii si sa ceara o concesiune, si sa i se aprobe? Povesti nemuritoare! Ce se va intampla cu cele 80 de tone de praf de ciment primite moca de judetul Timis de la societatea multinationala "Lafarge"? Vor pleca inspre alte zone sinistrate, ca, deh, Timisul are bani sa plateasca betoanele italiene!

PUNCT OCHIT. Mai in gluma, mai in serios, primarul comunei Giulvaz, Ion Gilinger, s-a cam speriat de reculul pe care ar putea sa-l aiba o asemenea manevra: "A venit la mine cineva, trimis de altcineva. Mi-a spus ca vrea sa faca o statie de betoane, ca o sa fie de lucru aici, in sensul ca va participa la reconstructia zonei". Cel mai indignat de acest joc de picioare al celor de la CJT, mai exact "meniu cu forta", a fost prefectul de Timis, liberalul Ovidiu Draganescu. "Nu exista asa ceva. Asta s-o creada ei. Vom incerca o selectie de oferta sau o licitatie. Vom vedea cum e mai bine. E vorba de bani publici aici, nu de afacerile private ale unora sau altora. La mijloc este vorba totusi de sinistrati...", a conchis prefectul de Timis.

Surse din cadrul prefecturii sustin ca imediat dupa discutia avuta cu reporterul Jurnalului National, intaiul judetului a pus mana pe telefon si le-a solicitat celor de la Primaria Giulvaz si de la Agentia de Mediu Timis sa dea unda verde celor de la "Euroholding" abia atunci cand administratorul firmei, signiore Danilo Vettore, va ajunge... prefect de Timis!!! Si totusi, ca sa nu existe speculatii privind manevrele unei concurente neloiale, Jurnalul National a decis sa faca public numarul de fax al Primariei Giulvaz: 0256-41.65.43, la care toti producatorii de beton din Romania pot solicita cate o concesiune de 5.000 mp, pentru instalarea pe pasunea comunala a unei statii de producere a betoanelor.


Tiberiu Kiss - Jurnalul National

31 August 2005