Singurătatea este noul trend mondial. Cine câștigă și cine pierde din economia fericirii?
În ciuda sutelor sau miilor de prieteni de pe rețelele de socializare, suntem din ce în ce mai singuri. Nu-s vorbe goale, ci statistici îngrijorătoare. Răzvan Muntean și invitata sa, Smaranda Heroiu, director Upgrade 100, au vorbit despre fericire, singurătate, familie, schimbări și predictibilitate, în ZAI la o cafea.
Obiectiv vorbind, trendul este unul negativ. Pentru că Inteligența Artificială a devenit deja, pentru milioane de oameni, mai mult decât un instrument.
„Giganții globali, de câțiva ani încoace, ne creează instrumentele cu care să gestionăm singurătatea. În SUA, unul din 7 americani adulți consideră că una dintre relațiile de bază pe care le are în viață este cea virtuală cu Siri, Alexa sau Google Assistent. Și e cam singura pe care o are în viață, e singurul care îi răspunde în fiecare zi și cu care vorbește altceva în afara discuțiile care țin de locul de muncă”
a explicat Smaranda Heroiu.
Tot în SUA există și o industrie întreagă a îmbrățișărilor.
„Există servicii de ieșit în oraș cu un prieten, pe care ți-l „cumperi”. O oră, cineva stă la o cafea cu tine și vorbește cu tine ca și cum ar fi prietenul tău. Sau te îmbrățișează o jumătate de oră. E unul dintre cele mai bine plătite job-uri din Los Angeles” spune Smaranda Heroiu.
În timpul pandemiei, numărul oamenilor singuri a crescut considerabil. Cei care nu au avut încotro și au locuit singuri au declarat, în cadrul unor studii, că, pe perioada pandemiei, singurii cu care au vorbit au fost acești roboți.
Cât de singuri suntem, de fapt?
Oslo este capitala europeană cu cei mai mulți oameni singuri. Peste 53% dintre oamenii care locuiesc în Oslo sunt singuri.
Și în Paris situația este asemănătoare. Mai mult decât atât: o treime din populația Franței este reprezentată de oameni singuri, care nu au partener, soț, soție etc.
„La nivel de Uniunea Europoeană suntem 200 de milioane de gospodării în care locuiește o singură persoană. Iar România a crescut, inevitabil, deși suntem o țară mult mai tradiționalistă. În 2007 eram undeva la 7% din gospodării încare locuia o singură persoană, iar acum am ajuns la 13%”
arată Smaranda Heroiu.
Practic, familia nu mai este nucleul de bază al societății. Ne-am pierdut nu doar viața socială, ci și predictibilitatea.
Nu mai există traiectoria tradițională a tânărului care la 18 ani se mută de acasă, merge la facultate, se angajează, se îndrăgostește, se însoară, face un copil.
„Crescând importanța rolului femeii în societate, din punct de vedere profesional, a debalansat, cumva, rolul bărbatului în societate și în raport cu această instituție a căsătoriei, a familiei. Cred că sunt niște schimbări și de ordin social, și de ordin economic, și de ordin psihologic care, inevitabil, creează un soi de „perfect storm”
Smaranda Heroiu explică foarte bine această schimbare.
Singurătatea nu aduce cu sine doar depresie și noi oportunități de business, ci și declinul altora. Drept urmare, în Franța, inclusiv retail-ul are această preocupare: de ce sunt oamenii singuri? Pentru că, inevitabil, cumpără mai puțin, cumpără altfel, au alt comportament de achiziție al unor proprietăți sau al unor bunuri, cum sunt autoturismele personale.
5 December 2022
