Toate sectoarele pieţei imobiliare vor continua să sufere, în 2010, din cauza lipsei de bani. Investiţiile majore mai aşteaptă, iar mingea rămâne în terenul cumpărătorilor.
Alături de vârfurile cotaţiei ţiţeiului şi stoparea globalizării, devalorizarea
activelor mobile şi imobile reprezintă cel mai mare risc pentru economia mondială, potrivit studiului Global Risks 2010, realizat de Forumul Economic Mondial.
Pierderile ce ar putea fi cauzate economiei mondiale, în acest an, de cele trei elemente pot fi de peste 1.000 de miliarde de euro. Cele mai supuse devalorizării şi, evident, cele mai riscante din acest punct de vedere rămân activele imobiliare, care s-au devalorizat, în medie, cu 30% pe piaţa românească şi au dat peste cap bilanţurile majorităţii jucătorilor din domeniu.
Fondul de investiţii austriac Immoeast a fost primul care a raportat pierderi masive (peste 2,37 miliarde de euro în anul fiscal 2008-2009) şi chiar dacă şi-a mai revenit din pumnii crizei pe parcursul anului trecut, compania va fi absorbită de Immofinanz, acţionarul său majoritar, decizia urmând să fie luată la sfârşitul acestei luni. Practic, Immoeast va dispărea de pe piaţă ca entitate financiară şi e de aşteptat ca şi strategia sa să se schimbe, proiectele din România fiind, potrivit unor surse din piaţă, pe cale să fie vândute.
Mai e loc de scădere? Mai e...
Cel mai sensibil sector al pieţei, rezidenţialul, a fost şi el afectat de criză, speculaţiile intense din 2005-2008 conducând la un răspuns pe măsură al pieţei odată ce banii s-au volatilizat. După ce preţurile s-au diminuat accelerat, iar aşteptările de scădere erau de circa 50%, intervenţia statului prin intermediul programului Prima Casă a schimbat tendinţa, iar preţurile au crescut câteva luni. „Căderea preţurilor a fost stopată în momentul în care Prima Casă a început să se apropie de lansare. Practic, din acel moment, proprietarii de apartamente - mulţi dintre ei aşteptând cumpărătorii de câteva luni bune - s-au oprit din cursa atragerii puţinilor clienţi din piaţă, prin scăderea preţului“, explică consultanţii Colliers Internaţional. După ce programul s-a dovedit a fi mai degrabă un sprijin pentru bănci, iar interesul cumpărătorilor nu a fost cel scontat, doar mai puţin de 60% din plafonul de un miliard de euro garantat de stat fiind acoperit, tendinţa de scădere a preţurilor a revenit, poziţionându-se la o medie de circa 30% per total piaţă.
Care sunt aşteptările jucătorilor din domeniu? „Nu cred că preţurile locuinţelor noi sau vechi vor creşte, dar nici nu vor scădea semnificativ, pentru că, deşi în continuare cererea este mult mai scăzută faţă de ofertă, încă se fac tranzacţii, spre deosebire de perioada de început a anului care a trecut, când piaţa imobiliară era efectiv blocată“, spune Alexandru Pricop, managing partner al Coldwell Banker Affiliates of Romania.
„Ne aflăm în situaţia în care vânzătorii nu mai sunt dispuşi la negociere, iar cumpărătorii consideră că mai este loc de discuţii. Mulţi cumpărători şi-au amânat decizia de achiziţie pentru 2010 tocmai pentru că au considerat că vor putea face o afacere bună dacă vor aştepta. Există, aşadar, un «stoc» de cumpărători care vor achiziţiona pe parcursul acestui an proprietăţi pe care le urmăresc de luni bune. Este deja un moment prielnic pentru achiziţii“, susţine Mihaela Pană, directorul departamentului rezidenţial al DTZ Echinox.
Evident că, aşa cum se spunea şi la începutul lui 2009, din punctul de vedere al celor implicaţi în piaţă (dezvoltatori, intermediari, proprietari), preţurile nu mai pot scădea sau nu o mai pot face prea mult. Cu toate afirmaţiile lor optimiste, e greu de crezut că într-o economie în care, cel puţin pentru prima jumătate a anului, se anunţă creşteri ale şomajului (aflat acum la 7,8%), salarii blocate şi un venit real inferior celui din anii de boom economic, românii vor fi foarte interesaţi de cumpărarea de locuinţe la preţurile actuale şi în condiţii agresive de creditare (dobânzi aproape duble faţă de cele din zona euro şi avans mare).
1 February 2010
