Trei mahalale vor fi orase

Cel putin trei comune din judetul Ilfov pot deveni orase la inceputul anului viitor. Votate in Camera Deputatilor, proiectele de lege care vizeaza transformarea comunelor Pantelimon, Magurele si Bragadiru in localitati urbane au fost deja inaintate la Senat.

Asta inseamna ca, pana la primavara, este posibil ca Bucurestiul sa se invecineze cu trei orase, care arata ca niste sate.

Oraseni cu WC-uri in curte

Mizand, in mod unanim, pe norocul de a fi in apropierea Capitalei, primarii celor trei comune insiruiesc indicatori care sunt la limita criteriilor cerute in Legea nr. 351/2001, cu privire la aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.
Cu alte cuvinte, autoritatile locale din Pantelimon, Magurele si Bragadiru invoca niste motive care nu releva realitatea din teritoriu. „Vai de mine, sa avem noi WC in casa? De unde, cand abia traim cu apa din puturi, care si aia miroase a benzina?”, s-a minunat, facandu-si cruce, Elena Vulcan, pensionara din comuna Magurele, proprietara a unei case de pe strada Unirii. Departe de a fi mandra ca este posibil sa se
plimbe ca „o doamna pe bulevardul orasului Magurele”,  Elena se mai plange de gropile de pe ulite si de lipsa medicilor.

„De la 1 ianuarie vom fi oras„

Tocmai reclamatiile ei sunt unele dintre cele mai importante cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca o localitate urbana. Primarul comunei Magurele, Marian Nedelcu, se lauda insa cu 55a din totalul de locuinte, care sunt dotate cu WC in casa. In plus, el precizeaza ca 70a din case au instalatii de alimentare cu apa si ca 50a din strazi sunt modernizate. „Am auzit ca proiectul a trecut de Camera si ca vom fi oras de la 1 ianuarie”, a conchis edilul Nedelcu, nerabdator sa se mute in noul sediu al Primariei Magurele, o cladire moderna, cu etaj, in contrast cu locuintele darapanate din jur.

Proprietarii de terenuri, avantajati

Chemati la un referendum, in octombrie 2003, locuitorii comunelor Pantelimon, Magurele si Bragadiru au votat pentru a se putea lauda ca sunt oraseni, fara sa stie macar ce presupune aceasta transformare. Mai mult, conditiile de trai sunt departe de criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un oras: lipsesc spitalele, strazile pavate, iar canalizarea este un lux de care se bucura prea putini.
Singurii avantajati vor fi proprietarii de terenuri din zonele vizate, care le pot vinde, odata cu infiintarea localitatii urbane, la un pret dublu fata de cat ar obtine astazi. In acelasi timp, oamenii mai putin avuti vor deveni niste oraseni care trebuie sa plateasca impozite mai mari si sa supravietuiasca intr-un mediu mai scump.

„Mai am noroi, bre!”

Initiatorul acestui proiect este senatorul PSD Teodor Filipescu, fost primar in Pantelimon si proprietarul unei case si a mai multor terenuri din comuna. Apropiat al actualului edil, Petrus Camplungeanu, senatorul marturiseste ca totul este pus la punct si ca, cel tarziu in primavara, planul lui se va implini. Mai mult, el este de parere ca si comunele Mogosoaia, Chiajna si Jilava pot deveni orase „cand vor ele”. Cand i-a propus primarului din Chiajna, Mircea Minea, sa-si schimbe comuna in oras, acesta din urma l-a refuzat. „Mai am noroi, bre!”, isi aminteste Filipescu de replica lui Minea.

Planul senatorului Filipescu

Tot senatorul Filipescu spune ca i-a convins pe concetateni sa voteze pentru schimbarea din rural in urban: „Or creste ele si impozitele, dar iesiti bine la socoteala ca, daca acum un metru patrat de pamant costa 20 de euro, cand vom fi oras, va fi cel putin 40!”. Planul este, de fapt, altul: inlocuirea actualilor locuitori cu altii, mai bogati. „Lasa, sa-si vanda terenurile si sa se duca in alte sate, ca aici vor cumpara oameni cu bani si vor investi, nu ca astia”, a explicat fostul primar, incantat si de faptul ca orasul va avea un buget de 400 de miliarde de lei vechi, fata de 250 de miliarde, cat are acum.

Apa potabila cu nisip

Nicolina Gheorghita, o pensionara din comuna Pantelimon, spune ca, desi a votat pentru urbanizare, acum nu crede in aceasta poveste. „Jumatate din localitate nu are canalizare, iar restul oamenilor au apa murdara, pentru ca am vazut cu ochii mei cum se aduna nisip in sita de la teava pe unde vine apa”, povesteste Nicolina, in timp ce asteapta microbuzul in statia din centrul Pantelimonului. Cat despre liceu, sala de sport si de spectacolele pe care trebuie sa le aiba un oras, ea a ras cu pofta, intreband: „Ce-s alea?”.

Bragadiru - orasul ulitelor

Desi, la o prima vedere, blocurile din comuna Bragadiru dau impresia ca localitatea ar putea fi urbana, primii pasi facuti in spatele lor iti schimba parerea imediat. De-o parte si de alta a ulitelor, maldarele de gunoi, casele care stau sa cada si ruinele unor blocuri neterminate de pe vremea comunismului dezvaluie adevaratul statut al Bragadirului, o comuna. „Doar drumul national care trece pe aici este pavat, restul sunt ca dupa razboi”, a marturisit Ionut Matei, in varsta de 23 de ani, locuitor din Bragadiru, masterand la o facultate particulara din Capitala. El a adaugat ca nu-l intereseaza prea tare transformarea comunei in oras, pentru ca abia asteapta sa plece din Bragadiru, unde „nu ai niciun viitor”.