Tractorul, un tun imobiliar de 130 milioane de euro

Aflata in stare de insolventa, cu datorii mai mari decat capitalul social, uzina Tractorul Brasov a starnit interesul mai multor oameni politici sau oameni de afaceri cu trecere. Interesul lor nu rezulta insa din dorinta de a rezolva situatia uzinei brasovene, ci din aceea de imbogatire peste noapte. Decizia autoritatilor ca uzina Tractorul sa intre in lichidare voluntara, materializata in vanzarea de active, a dat, practic, frau liber speculatiilor imobiliare.  Astfel, cei interesati, in marea lor majoritate politicieni, pot intra usor in posesia unor terenuri asezate strategic la preturi de nimic, pentru ca apoi sa le revanda la suprapret, care, de cele mai multe ori, ajunge de pana la 4-5 ori mai mare decat pretul platit initial. Valoarea de piata a celor 130 ha de teren este estimata la 130 milioane de euro.

Liderul de sindicat de la Tractorul Brasov, Gheorghe Apostu, ne-a declarat ca, din cauza presiunilor mai multor grupuri de interese din jurul uzinei, ar fi trebuit ca politicienilor sa le fie interzisa posibilitatea de achizitionare a terenurilor care au apartinut acesteia.

„Ne-am fi dorit ca nici un om politic sa nu poata cumpara terenuri care au apartinut uzinei Tractorul, nici macar rudele pana la gradul 4 sa nu aiba voie sa achizitioneze astfel de terenuri. Sa vedem atunci daca mai exista atata interes pentru uzina noastra“, a spus Apostu. Acesta spune ca terenurile,  amplasate in apropierea Garii din Brasov, au o valoare destul de mare de piata, iar atractivitatea lor e sporita prin faptul ca in orasul de sub Tampa nu mai exista terenuri intravilane disponibile. Cu toate acestea, unii lideri locali ai diferitelor partide au achizitionat terenuri la preturi mult sub valoarea de piata reala si le-au revandut, dupa o perioada, la preturi mult mai mari. „Nimeni nu poata sa ma convinga ca in incinta fabricii terenul se vine cu 65 euro pe metrul patrat, iar peste drum pretul ii creste, din senin, la peste 100 euro pe metrul patrat. Este clar ca terenurile au fost subevaluate cu un singur scop: castigul“, a spus Gheorghe Apostu. Liderul sindical sustine ca reprezentantii tuturor partidelor care s-au perindat la guvernare au profitat de pe urma situatiei dezastruoase in care se afla Tractorul de ani buni si ca nimeni nu a avut vreodata un interes real ca uzina sa fie privatizata.

AVAS a reprogramat sedinta AGA

Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) uzinei Tractorul Brasov, care ar fi trebuit sa se întruneasca, ieri, pentru a decide declansarea procedurii de dizolvare si lichidare voluntara a societatii, a fost amânata „pentru o data ulterioara“, din cauza absentei reprezentantilor AVAS.

„AGA nu a mai avut loc. AVAS a anuntat, cu putin timp înainte de ora stabilita pentru sedinta, ca nu va mai avea loc nici o intrunire. Nu ni s-a spus cauza, ci doar ca sedinta a fost amânata pentru o data ulterioara. Am aflat insa, din alte surse, motivele pentru care AVAS a amanat sedinta. Se pare ca oficialii de la AVAS au amanat sedinta pâna la publicarea, în Monitorul Oficial, a ordonantei privind amânarea insolventei societatii“, a declarat pentru «Gardianul» liderul sindical de la Tractorul, Gheorghe Apostu.

Pe ordinea de zi a sedintei era înscrisa si aprobarea disponibilizarii tuturor celor 1.924 de angajati ai societatii. În cazul în care se propune intrarea în procedura de lichidare voluntara, AGA aproba si programul de disponibilizare colectiva de personal în baza OUG 116/2006.

Insolventa amanata pentru 28 de companii

Guvernul a aprobat, saptamana trecuta, la propunerea AVAS, o ordonanta de urgenta privind amânarea cu sase luni a procedurilor de insolventa pentru 28 de companii, printre care Tractorul Brasov, Electroputere, Rulmentul, unitatile de pe platforma Nitramonia, Petrotrans si Romaero.  Potrivit modificarilor Ordonantei 116/2006, salariatii disponibilizati vor primi la momentul concedierii o suma egala cu de doua ori salariul mediu net pe economie. Totodata, vor putea beneficia de plati compensatorii si salariatii care au încheiat contracte individuale de munca pe durata nedeterminata cu cel putin 12 luni înaintea de data concedierii, fata de 24 de luni asa cum prevedea initial Ordonanta.
 

Luminita Gheorghe