Crăcinul este cea mai mare sărbătoare religioasă, însoţită de datini şi tradiţii populare, diferite de la o zonă la alta a ţării. IMOPEDIA.ro prezintă câteva dintre cele mai înseminate obiceiuri populare româneşti.

28798-1.jpgÎn unele zone ale ţării, porcul se taie pe 20 decembrie, în ziua de Ignat. Tradiţia populară spune că, în noaptea de Ignat, porcii visează că vor fi tăiaţi, motiv pentru care, din această zi, nu vor mai mânca, nu se vor mai îngrăşa şi nu vor mai pune carne pe ei.

 28799-2.jpg

În alte părţi ale ţării, datina spune că porcul se taie în ziua de Crăciun. În aceste zone, gospodinele pregătesc un fel de mâncare din carne macră de porc, cu ceapă şi slănină, denumită „pomana porcului”. Cu această mâncare se servesc primii oaspeţi care calcă pragul casei în ziua de Crăciun.

28808-3.jpgÎn Bucovina, în Ajunul Crăciunului, în fiecare casă se lasă pe masă un pahar cu apă şi un colac dulce. Tradiţia spune că, în această noapte, sufletele celor răposaţi revin la casele lor, îşi umezesc buzele cu apă şi gustă din colacul împletit.

28809-4.jpg

 

Grupuri de copii merg la colindat în seara de 23 decembrie, până la miezul nopţii sau chiar până la ziuă, în anumite părţi. „Moş-Ajunul”, „Bună-Dimineaţa”, „Colindişul” sau „Bună Dimineaţa la Moş Ajun” sunt colindele tradiţionale, în funcţie de zonă. Prin Ardeal, copiii care merg la colindat poartă noroc sau fericire, conform credinţei populare.

 28810-5.jpg

O tradiţie răspândită în întraga ţară spune că, în dimineaţa de Crăciun, aduce noroc dacă ne spălăm cu apă proaspătă, luată dintr-o fântână sau dintr-un izvor, în care să punem o monedă de argint. Dacă îndeplinim acest obicei, credinţa populară spune că tot anul vom fi curaţi ca argintul şi feriţi de boli.28811-6.jpg

 

Odată cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu Steaua, obicei ce aminteşte de steaua care a vestit naşterea lui Iisus, călăuzindu-i pe cei trei magi. Grupul de copii cântă versuri religioase despre naşterea lui Iisus, precum „Steaua sus răsare” sau „Trei crai de la Răsărit”.

28817-7.jpgÎn unele zone ale ţării, Capra, ţurca sau Brezaia se joacă de la Ignat şi până la Crăciun, în alte colţuri, datina începe odată cu zilele Crăciunului, iar în unele părţi, are legătură doar cu ziua de Sfântul Vasile. Jocul „Caprei” (uciderea, bocirea, înmormântarea şi învierea) era, în trecut, un ceremonial grav, însă ulterior a devenit un ritual menit să aducă bogăţie anului ce urmează.

28818-8.jpg

 

În zona Muscelului, localnicii consideră că cele patru zile după 24 decembrie corespund celor patru anotimpuri – prima zi reprezintă primăvara, a doua zi vara, a treia zi corespunde toamnei, iar ultima iernii. Datinile spun că anotimpurile vor fi aşa cum va fi vremea în aceste patru zile.

28813-9.jpg

 

Datinile populare indică anumite daruri de Crăciun ca purtătoare de noroc – paharul de cristal, haina de blană, bijuterii din aur sau argint, mănuşi, şal, tablou înrămat sau vioara. Pe de altă parte, cadouri precum cuţite, creioane, cuie, umbrele, oglinzi, papuci sau batiste nu aduc noroc şi nu se oferă cadou.

28815-10.jpg

 

Împodobirea bradului cu ocazia Crăciunului este un obicei ce provine de la germani, la fel ca şi cântecul „O, brad frumos!”. Această tradiţie a pătrus din Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea, după care a fost preluată de ţările de Jos, Spania, Italia, Elveţia. În aceeaşi perioadă, germanii din oraşele româneşti împodobeau brazii de Crăciun, obicei ce s-a răspândit în toată ţara.

 

CITEȘTE ȘI: Top 10 – Cele mai frumoase târguri de Crăciun din Europa

 
 

21 decembrie 2012