Alungați de situațiile extreme din țările de origine, migranții sosiți în Europa în ultimul an speră să găsească aici mediul propice pentru o viață mai liniștită. Germania a înregistrat cel mai mare număr efectiv de aplicanți, dar sunt țări în care situația este mult mai evidentă. La nivelul întregii Uniuni Europene, media este de 260 de solicitanți de azil la suta de mii de locuitori, în timp ce în România, raportul este de doar șase solicitanți la suta de mii de locuitori. IMOPEDIA prezintă clasamentul țărilor din UE cu cel mai ridicat procent de cereri de azil (raportat la numărul de locuitori), potrivit analizelor Eurostat pentru anul 2015.

39783-10_liechtenstein.jpg10. Liechtenstein

  • 401 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 37.000 locuitori
  • Capitala: Vaduz

Cu toate că nu este un stat membru UE, acordurile internaționale obligă Liechtenstein să accepte relocarea solicitanților de azil (situație valabilă și pentru Norvegia, Elveția sau Islanda). O treime din populația din Liechtenstein este născută în afara granițelor, astfel că nivelul de toleranță din acest stat este mult mai ridicat decât în alte părți.

39784-9_malta.jpg9. Malta

  • 430 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 429.000 locuitori
  • Capitala: Valletta

Numărul de migranți ajunși în Malta, de-a lungul anului trecut, este echivalent cu jumătate din rata nașterilor din această țară. Deși inițial îndură condiții de trai destul de neprietenoase în Malta, cei mai mulți dintre cei care obțin statutul de refugiat aici sunt preluați, ulterior, de Statele Unite ale Americii, unde sunt incluși în diverse programe.

39785-8_luxemburg.jpg8. Luxemburg

  • 445 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 583.000 locuitori
  • Capitala: Luxemburg

Luxemburg se confrunta cu probleme legate de identitate națională încă dinaintea recentului val de migranți – circa 45% dintre rezidenții acestei țări sunt străini. Luxemburg este una dintre puținele țări europene în care s-a organizat (în luna iunie a anului trecut) un referendum cu privire la dreptul de vot al cetățenilor străini, propunere respinsă cu peste 80% dintre voturi.

39786-7_elvetia.jpg7. Elveția

  • 479 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 8,23 milioane locuitori
  • Capitala: Berna

Solicitanții de azil sosiți în Elveția trebuie să predea statutul orice bunuri care valorează mai mult de 1.000 de franci elvețieni (respectiv aproape 700 euro), pentru a contribui pe cât posibil la cheltuielile generate. Aceștia primesc o chitanță și, dacă decid să plece în mai puțin de șapte luni, își primesc înapoi și banii. În ciuda indignării unora dintre migranți, legea a afectat doar 112 din cei aproape 40.000 de solicitanți de azil.  

39787-6_germania.jpg6. Germania

  • 587 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 81,17 milioane locuitori
  • Capitala: Berlin

Germania este țara europeană în care s-a înregistrat cel mai mare număr efectiv de solicitări de azil, de-a lungul anului 2015. Autoritățile spun că au fost peste 476.000 de cereri, în timp ce numărul migranților veniți aici ajunge la aproape un milion, potrivit datelor din sistemul „EASY”, care se ocupă de calculul și distribuirea persoanelor înainte ca aceștia să completeze cererile.

39788-5_finlanda.jpg5. Finlanda

  • 591 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 5,47 milioane locuitori
  • Capitala: Helsinki

Finlanda este una dintre țările care a reacționat rapid la valul de migranți, înăsprind legislația de acordare a statutului de refugiat. Guvernul finlandez a respins aproximativ 65% dintre cele peste 32.000 de cereri de azil depuse de-a lungul anului trecut.

39789-4_norvegia.jpg4. Norvegia

  • 602 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 5,16 milioane locuitori
  • Capitala: Oslo

Majoritatea celor care au solicitat azil în Norvegia spre sfârșitul anului trecut provine din Afganistan. Guvernul norvegian declară că există destule „locuri sigure” în această țară, considerând deci că cetățenii săi nu se califică pentru a primi statutul de refugiat.

39790-3_austria.jpg3. Austria

  • 1.027 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 8,58 milioane locuitori
  • Capitala: Viena

Circa 50% dintre solicitările de statut de refugiat înregistrate în Austria vin din partea migranților veniți din Siria sau Afganistan. Lungul proces de obținere a statutului de refugiat i-a făcut pe mulți dintre solicitanți să se întoarcă în țara de origine – potrivit datelor publicate de Ministerul de Interne, peste 1.100 de migranți veniți din Kosovo, 530 din Irak și 120 din Afganistan s-au întors acasă.

39791-2_suedia.jpg2. Suedia

  • 1.667 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 9,74 milioane locuitori
  • Capitala: Stockholm

Utopia scandinavă i-a atras pe cei care încearcă să scape de conflictele sângeroase din Orientul Mijlociu, Africa sau Asia. Cunoscută pentru toleranța locuitorilor săi, Suedia a atras aproape 163.000 de cereri de azil, de-a lungul lui 2015. Agenția Națională de Migrație estimează că anul 2016 va mai aduce încă 140.000 de solicitări, însă autoritățile au declarat că nu vor permite un flux atât de mare.

39792-1_ungaria.jpg1. Ungaria

  • 1.799 de solicitanți la suta de mii de locuitori
  • Populație: 9,85 milioane locuitori
  • Capitala: Budapesta

Din punct de vedere al numărului efectiv de solicitări de azil înregistrate în 2015, Ungaria ocupă locul doi, la nivelul Uniunii Europene, după Germania. Însă diferența de populație face ca situația să se simtă diferit în această țară. Până la sfârșitul lui decembrie, Ungaria primise 177.130 de cereri de azil.

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:

25 March 2016