Terenurile agricole au reputaţia de a fi cele mai bune investiţii, în perioade de criză. Această teorie se aplică cu atât mai bine într-o ţară emergentă, ca România, unde preţurile terenurilor agricole sunt încă mult subevaluate. Specialiştii recomandă călduros achiziţia de terenuri agricole, dar problemele sunt atât de multe în acest proces, încât îi descurajează pe mulţi dintre doritori. Lucrurile se vor schimba radical probabil după 2013, odată cu liberalizarea pieţei şi ridicarea interdicţiei pe care o au străinii de a cumpăra teren agricol în România.

23960-terenuri-cristina-nichitus.jpgPreţurile terenurilor agricole din România sunt atât de mici, încât investiţiile în domeniu sunt răsplătite cu profituri anuale de până la 800%, spun specialiştii. Dar este vorba despre o oportunitate, iar profitabilitatea scade pe zi ce trece. Preţul terenurilor agricole din România a crescut constant în ultimii ani, chiar dacă încă este de până la şapte ori mai mic decât în majoritatea statelor europene. Iar faptul că România va deveni, până la sfârşitul acestui an, exportator net de produse agroalimentare, pentru prima dată după Revoluţie, nu va face decât să stimuleze creşterea preţurilor pe acest segment. Argumentaţia care susţine această teorie stă în deficitul comercial, de 300 milioane euro anul trecut, care a ajuns să fie de şapte ori mai mic decât acum cinci ani. În acelaşi interval, exporturile au crescut de la 1,1 la 3,9 miliarde euro.

„Afacerile din agricultură sunt foarte profitabile, în acest moment, ca urmare a preţurilor mari pentru alimente, dar şi pentru că producătorii primesc subvenţii”, a explicat Gabriel Popescu, profesor universitar în cadrul ASE Bucureşti.

România are mai multe avantaje, cu precădere pentru investitorii străini. În primul rând, poziţionarea în zona CEE, urmată de solul negru, cunoscut sub denumirea de cernoziom, care este foarte fertil şi acoperă circa 60% din întreaga suprafaţă arabilă. În plus, România deţine circa 8% din suprafaţa agricolă utilizată în Uniunea Europeană, printre statele membre.

Cererea mare de alimente, la nivel mondial, transformă terenurile agricole într-o mină de aur

Într-o perioadă în care cererea de alimente este în creştere, oamenii de afaceri din ţările bogate, dependente de importul de alimente, au început să investească în agricultură pentru a asigura necesarul de alimente din ţările lor. În plus, ţările cu populaţie în creştere, care se îngrijorează de securitatea alimentară pe termen lung, precum India, China şi Republica Coreeană, au început să profite de oportunităţile de a produce alimente în alte ţări.

În mod oficial, România ar putea deschide porţile pentru investitorii străini în acest segment abia după anul 2013. Până atunci, cei interesaţi trebuie să se folosească o serie de artificii contabile pentru a face achiziţii aici. Cea mai la îndemână metodă este folosirea unor firme înfiinţate în România, special pentru acest scop.

„În ultimii ani, investitori italieni, danezi, britanici, germani sau libanezi au cumpărat masiv în România terenuri agricole, totalizând zeci de mii de hectare. În momentul de faţă, preţul terenurilor în România variază destul de mult (între 1.500 şi 3.000 euro/hectar) depinzând atât de regiunea în care se află, de calitatea solului, cât şi de gradul de comasare”, explică oficialii DTZ Echinox.

Stocurile de terenuri foarte bune sunt aproape epuizate

România are o capacitate agricolă de circa 14,7 milioane ha de teren, dintre care numai 10 milioane hasunt utilizate ca teren arabil. Din acest total, suprafaţa de teren agricol disponibilă la vânzare în România este, în prezent, estimată la 500.000 ha. Totuşi, cei care vor să cumpere trebuie să treacă printr-un complicat proces de achiziţie.

„În principiu, pentru consolidarea unei suprafeţe de 1.000 ha, trebuie cumpărat teren de la 500  până la 900 de proprietari diferiţi”, menţionează DTZ Echinox.

Achiziţia poate fi cu atât mai dificilă cu cât în zonele foarte căutate, precum zona Bărăganului sau Câmpia de Vest, aşadar în Ialomiţa, Brăila, Teleorman, Timiş sau Arad, se poate vorbi despre reducerea mare a suprafeţelor care pot fi tranzacţionate, în următorii cinci ani.

CITEȘTE ȘI Terenurile agricole, tot mai căutate. Preţul lor urcă vertiginos, iar suprafaţa totală scade puternic