Anul acesta a fost unul spectaculos pentru producția de grâu românească: exporturile au marcat recorduri nemaiîntâlnite în ultimele cinci sezoane, dar România nu este neapărat pregătită pentru o asemenea performanță. Cel puțin nu într-un ritm susținut. Dacă și anii viitori ar fi aceleași circumstanțe, atunci terenul fertil s-ar putea deșertifica, din cauza exploatării intensive, într-o țară în care îngrijirea terenurilor agricole este un concept abstract.

40956-desertificare.jpgPotențialul agricol al României este fabulos, dar potențialul agricultorilor nu se ridică nici pe departe la același nivel. Terenurile sunt în general ignorate, culturile sunt lăsate la voia șansei, producția depinde mult prea tare de capriciile naturii. În acest context, faptul că anul acesta am exportat 1,2 milioane de tone de grâu către clienții extra-comunitari este o pură întâmplare. Circumstanțele internaționale ne-au propulsat în această postură, nu performanțele agricultorilor locali.

Față de anul anterior, se remarcă o creștere de 70%. De fapt, o creștere la fel de mare se simte și dacă ne raportăm la media ultimelor cinci sezoane. Franța și Germania nu au mai fost nici pe departe la feld e eficiente ca în trecut, așa că România a prins momentul oportun pentru a-și vinde marfa. Au fost circumstanțe norocoase”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro Marius Tudose, administrator Agricolexp.

Dacă România păstrează același ritm al producției, este nevoie de măsuri de precauție

Dacă asemenea circumstanțe ar exista și sezoanele următoare, sau dacă România ar găsi alte metode pentru a păstra acest nivel al vânzărilor, atunci ar fi nevoie de precauții suplimentare. Dacă situația agricolă nu s-ar schimba, atunci ne-am confrunta cu un caz de exploatare intensivă și nesustenabilă a terenurilor. 

Exploatarea intensivă, fără o grijă pe măsură, poate afecta rapid fertilitatea solului. În doar câțiva ani se poate ajunge la un sol care nu mai produce, un sol deșertificat, iar dacă agricultorul nu știe să recunoască semnalele sau nu știe să redreseze situația, atunci prăbușirea este iminentă”, explică expertul în terenuri agricole.

Terenurile din categoria B se vând la prețuri infime: 150-200 euro/ha

Astfel, cele mai bune terenuri de acum ar putea intra în clasa B, respectiv ar putea deveni terenurile pe care mai toată lumea evită să le cumpere. Este vorba despre pământurile nisipoase sau cu exces de umiditate, inundabile sau aflate pe culmile și versanții dealurilor, terenuri care pot fi folosite doar ca pășuni sau livezi. Dar dacă momentan aceste terenuri nu sunt dorite de investitori, în momentul în care nu vor exista prea multe alternative mai bune, agricultorii vor recurge la metode de revitalizare a ternurilor din clasa B.

Pe  termen mediu și lung, se vor epuiza terenurile agricole fertile și ușor de înglobat. Prin urmare, investitorii nu vor avea de ales și vor cumpăra ceea ce rămâne. Și atunci va fi nevoie de un plan de investiții și multă răbdare, pentru că terenurile cu situații complicate pot aduce producții generoase, dar dacă le îngrijești timp de câțiva ani fără să aștepți producție”, explică expertul citat.  

Potrivit experților, într-un interval de zece ani, un teren cu probleme își poate dubla sau chiar tripla producția, dacă este îngrijit corespunzător. Tocmai pentru că eforturile implicate sunt atât de mari, și prețul este unul atractiv: 150-200 euro/ha, comparativ cu un preț de 2.000 euro/ha, cât costă un teren fertil. Primii care au înțeles acest lucru sunt marii agricultori, care și-au anunțat deja intenția de a-și adapta tehnologiile agricole. Potrivit unui sondaj BCR, 60% din 200 de clienți agricoli inteționează să își adapteze tehnologiile la condițiile agricole, iar 50% plănuiesc creșterea suprafeței cultivate. 40% intenționează să acceseze fonduri pentru dezvoltare, iar 20% se gândesc la asigurarea culturilor. Totuși, acesta este un eșantion de piață. În total, în domeniul agricol activează peste 10.000 de firme. 

CITEȘTE ȘI:

17 October 2016