Primăria a dat start pentru dezbaterea publică ce priveşte proiectul Telegondola Bucureşti. Un proiect de 20 de milioane euro, care a avut parte de un debut cât se poate de controversat. A fost catalogat drept absurd, inutil şi drept o tichie cu mărgăritar.
Telegondola din Bucureşti ar trebui să fie amplasată între Casa Presei şi capătul Şoselei Pantelimon.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică, pe site-ul Primăriei Capitalei, cu menţiunea că a fost gândită să deservească atât ca mijloc de transport în comun, cât şi ca traseu turistic.
Potrivit Primăriei sectorului 2, iniţiatoarea acestui proiect, costurile necesare implementării acestui proiect se ridică la aproximativ 20 milioane de euro. Traseul total va fi de 10
kilometri, iar cele cinci staţii vor fi situate în apropriere de marile bulevarde cu care telefericul se intersectează:
- DN1 (Piata Presei)
- Bd. Aviatorilor
- Barbu Vacarescu
- Lacul Plumbuita
- Şoseaua Pantelimon (Cora Pantelimon)
Însăşi amplasarea celor două capete ale telegondolei reprezintă un motiv în sine de controversă.
"Telegondola se foloseşte în staţiunile alpine, de schi, pentru că e imposibil să te deplasezi altfel. Folosirea ei în oraş este o forţare a acestui concept. Ideea de a combina transportul cu turismul este bună, însă trebuie făcut un studiu de impact care să arate clar dacă va fi utilizată sau nu. Trebuie aflat câţi oameni se deplasează zilnic din Pantelimon la Casa Presei, cum integrezi telegondola cu celelalte mijloace de transport, dacă preţul unui bilet poate concura cu preţul unui bilet de autobuz sau metrou. Mie mi se pare acest proiect un dans pe sârmă, foarte riscant din punct de vedere investiţional. Sau mai bine zis, o tichie de mărgăritar", a declarat pentru HotNews Şerban ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.
Primăria insistă că telegondola ar avea un efect de cultivare şi relaxare a locuitorilor oraşului.
"Construirea unei telegondole peste salba de lacuri din Capitală va avea la bază mai multe funcţiuni şi anume: turism, agrement şi transport public, oferind tuturor utilizatorilor posibilitatea de-a admira zonele verzi de-a lungul traseului şi a luciul de apă. Se preconizează amenajarea de parcări de descurajare la capetele liniei telegondolei care să permită descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei prin acest sistem de transport. Un alt avantaj al realizării acestui proiect este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei", se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul Primăriei sector 2.
Telegondola nu poate fi considerată mijloc de transport în comun sub nicio formă
Telegondola va pleca de la nivelul solului şi va circula la o înălţime de circa 50 m, dar în cel mai înalt punct va ajunge la înălţimea de 85 m. Viteza de deplasare va fi de 5 m/sec, iar capacitatea de transport a unei singure telecabine va fi de 1.500 persoane/oră. Tocmai aceste caracteristici, spun specialiştii, o descalifică de la titlul de mijloc de transport în comun.
"Acest proiect este o aberaţie. Într-adevăr, avem o salbă de lacuri pe care nu o folosim. Însă, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să o curăţăm, ca oamenii să se poată plimba pe malul apei, să devină o atracţie turistică. Telegondola este o extravaganţă. Banul public este aruncat pe fereastră. Dacă vrei sa rezolvi problemele de trafic, sunt metode pe care toată lumea le-a folosit: şoseaua de centură şi metroul. Nu trebuie sa inventam noi alte mijloace de transport", spune Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.
Dar şansele ca proiectul să devină realitate sunt, cel puţin pentru moment, foarte mici. După ce proiectul va trece de faza de dezbatere publică, mai are nevoie de o serie de aprobări, printre care avizul de urbanism al Primăriei Capitalei, aviz de la Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti şi Ministerul Culturii, Aviz de la Ministerul Mediului şi aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Din păcate, unii dintre reprezentanţii acestor instituţii sunt sceptici în faţa ideii.
"Proiectul este inutil şi absurd. Inutil pentru că eficienţa sa ca mijloc de transport este nulă: nici capacitatea şi nici viteza nu îl fac apt să constituie o soluţie sau o alternativă la mijloacele convenţionale, de suprafaţă sau subterane. Absurd pentru că în termenii imaginii nu are nici o logică în oraş: în partea de Est a traseului, telegondola survolează zone cu locuinţe modeste, care ar trebui ascunse, nu transformate în centre de interes; în partea de Vest, unde traversează peisajul valoros, dar delicat, al parcurilor şi lacurilor Floreasca şi Herăstrău (monument istoric), telegondola devine un poluant vizual", spune Dan Marin, membru in Comisia de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei.
De altfel, primul refuz al proiectului a venit de la Comisia Zonală Bucureşti-Ilfov de pe lângă Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti, unde a fost respins tocmai pe motiv că afecta vizual Parcul Herăstrău, monument istoric.
CITEŞTE ŞI: Pe unde trece autostrada
suspendată în planurile lui Oprescu
29 September 2011
