Localnicii din comunele prin care va trece Autostrada Bucureşti-Braşov au renunţat
la agricultură şi îşi vând terenurile investitorilor străini
Nea Ion Referentul dimpreună cu alţi trei consilieri ai Primăriei Moara Vlăsiei stau tolăniţi, picior peste picior, pe canapeaua de piele din biroul primarului. Au câte o cafea şi un pahar de whisky în faţă şi aşteaptă liniştiţi să dea interviu la gazetă.
"Comuna noastră va deveni un paradis, pentru că se fac cartiere rezidenţiale şi malluri, domnule reporter", spune nea Ion Referentul, un fel de guru al comunei, în vârstă de 82 de ani. Oamenii îşi vând pământul la preţuri bune, şi cu banii câştigaţi îşi transformă casa în vilă, iar Moara Vlăsiei arată deja altfel", continuă înţeleptul nea Ion. Păi, şi agricultura? În cinci ani, va dispărea de tot, mă asigură primarul...
Calculul e simplu: un ţăran, proprietar al unui hectar de teren agricol, are două variante. Să-l cultive cu porumb sau grâu, iar în acest caz câştigă în jur de 8.000-9.000 de euro pe an sau să-l vândă cu 20 de euro metrul pătrat, iar în acest caz câştigă 200.000 de euro, o singură dată. Ce credeţi că alege ţăranul nostru? Evident, cea de-a doua variantă.
De fapt, oamenii sunt împărţiţi în două tabere. Ba nu, în trei: cei care au vândut pământul acum doi ani cu 1-2 euro pe metrul pătrat, iar acum mor de necaz, cei care l-au vândut anul ăsta cu 20 de euro şi care sunt relativ mulţumiţi şi cei care fac în continuare agricultură pe terenul lor, aşteptând ca preţul să mai crească. Din ultima categorie fac parte ţăranii informaţi.
Membri într-o asociaţie agricolă coordonată de edilii locali şi care ştiu exact pe unde va trece autostrada, cu ce procent va mai creşte preţul terenului, în funcţie de localizare şi cum va arăta comuna lor peste cinci ani. Ei ştiu tot. Ei sunt cei de pe canapeaua de piele, care beau whisky şi nu se grăbesc să vândă.
"Evreii au cumpărat cea mai mare parte din terenurile comunei noastre. Ăştia sunt serioşi, dom’le. Să vezi mata ce paradis o să fie în Codrii Vlăsiei", spune şi Mircea Tănăsescu, un alt consilier de 69 de ani. Nici măcar promisiunile autorităţilor conform cărora agricultura se va relansa cu sprijinul programelor finanţate de Uniunea Europeană nu îi pot convinge pe vechii agricultori să reziste în faţa milioanelor de euro pe care marii developeri sunt gata să îi investească în proprietăţile din Moara Vlăsiei.
Primar din ’89, agricultor şi prieten cu Referentu’
Ion Radu este primar în Moară din 1989. La Revoluţie avea doar 31 de ani, nu avea experienţă decât de CAP, iar cei care astăzi stau pe canapeaua din biroul lui l-au ajutat şi atunci, şi acum. A fost pesedist, iar când imperiul lui Năstase a început să se destrame a devenit independent. Oricum, la ţară, cetăţenii votează omul, nu partidul.
Vă daţi seama cam cât de "călcaţi" sunt primarii din judeţul Ilfov de către personajele cu influenţă de la Bucureşti. Mai ales primarii din zonele viitor metropolitane, ca Moara Vlăsiei sau Snagov. Cine a rezistat tentaţiilor de tot soiul şi şi-a apărat comuna de "dezvoltatorii imobiliari" de la Palatul Parlamentului, sau Victoria sau cel de pe Kiseleff au avut de câştigat, pentru că localnicii i-au susţinut.
Ion Radu a reuşit să aducă gazele naturale în Moara Vlăsiei, deşi proiectul iniţiat de PSD prevedea doar Snagovul cu gaze, a asfaltat cam tot ce se putea din comună, a "trântit" una dintre cele mai performante staţii de epurare a apei din ţară la el în comună şi mai are multe proiecte de finalizat. Drumul judeţean, însă, care trece prin comună, este plin de gropi. De ce? Fiind drum judeţean, el trebuie reabilitat de Consiliul Judeţean Ilfov, iar primarul este neputincios.
Asociaţia agricolă pe care a pus-o la punct în Moara Vlăsiei numără peste 400 de familii. "Şi nouă ne-a fost frică de asociaţie, pentru că ne amintea de CAP. Însă treptat, treptat, ne-am înscris şi noi şi avem mai mult de câştigat", povesteşte Gheorghe Miu, un agricultor de 54 de ani. Câţi ani va mai rezista această asociaţie, dacă terenurile se vând în draci?
"Optimist, în cinci ani nu vom mai avea agricultură aici", spune primarul. Mai există totuşi o speranţă pentru agricultura româneasca. Sunt şi ţărani ale căror principii solide nu le permit să renunţe definitiv la activităţile agricole cu care se îndeletnicesc de o viaţă întreagă. Deşi ştiu foarte bine că agricultura nu mai este profitabilă, mai sunt oameni care insistă să îşi lucreze pământurile şi se mulţumesc cu puţinele produse pe care le obţin, pentru că acesta este stilul de viaţă cu care s-au obişnuit.
Casele cu fântână au devenit vile, cu termopan şi puţ cu hidrofor
Din totalul de 2.960 de hectare de teren agricol din Moara Vlăsiei, s-au tranzacţionat mai mult de jumătate, din care numai în ultimul an, 20%. Acolo unde odinioară localnicii cultivau grâu, porumb şi floarea-soarelui, se înalţă acum ansambluri rezidenţiale moderne ce urmează a fi ocupate de cei care părăsesc Bucureştiul pentru aerul curat şi spaţiul verde din Baloteşti, Gruiu, Grădiştea, Moara Vlăsiei sau Nuci. Un grup de firme din Israel a pus la punct un proiect imobiliar care include 250 de case, o grădiniţă, o şcoală, o biserică şi un mall. În primăvara viitoare vor demara lucrările, iar în 5 ani toate acestea vor fi gata.
Ţăranii care au vândut deja terenul au investit banii câştigaţi în renovarea propriei locuinţe care, de la o casă ţărănească cu fântână la poartă şi WC în curte s-a transformat în vilă cu etaj, fosă septică şi puţ cu hidrofor. Nea Ion Referentul a fost referent agricol la CAP înainte de ‘89. Cunoaşte toată comuna ca propria-i curte, însă este mai conservator.
Nu şi-a înstrăinat pământul, nu şi-a făcut vilă şi face agricultură în continuare. Are găini, vaci, porci şi un mâţ gri cu coada albă care îl ceartă că nu îl lasă să intre în casă la căldură, iar la cei 82 de ani ai săi merge pe bicicletă, e consilier la primărie şi... e tot referent. Tot satul îl ştie de nea Ion Referentul.
Opusul lui nea Ion este Oprea Tănase, un localnic care şi-a deschis un supermarket adevărat în Moara Vlăsiei. A simţit oportunitatea şi a construit un magazin la standarde de Bucureşti. E un business de familie, în care fiica cea mică a lui Oprea ţine întreaga contabilitate pe laptop, deşi este numai în clasa a 8-a. Vânzările ajung şi la 5.000 de lei pe zi, cât înregistrează un magazin din Bucureşti.
Moara Vlăsiei, viitorul Manhattan al Bucureştilor
Viitoarea Autostradă Bucureşti-Braşov taie comuna Moara Vlăsiei în două. Cele mai multe ieşiri către Bucureşti se vor face tot din Moara Vlăsiei, atât pe autostradă, cât şi pe DN1 sau şoseaua de centură 2, care e în lucru. Bugetul local al comunei Moara Vlăsiei a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase creşteri din ţară. Dacă în 1996, primăria avea la buget în jur de 10 milioane de lei, astăzi bugetul este de peste 35 miliarde de lei vechi, pentru 2008 se estimează 65 de miliarde, iar în 2010 în jur de 300 de miliarde.
În afară de creşterea bugetului local, care duce la modernizarea comunei, un alt avantaj principal este crearea de noi locuri de muncă. Numai mallul investitorilor evrei, care se va finaliza în cinci ani, va crea în jur de 600 de locuri de muncă.
Cei care nu vor să îşi înstrăineze proprietăţile, mai ales cele din intravilan, unde un metru pătrat ajunge deja la 40-50 de euro, pot deveni parteneri de afaceri cu investitorii. Se poate semna un contract prin care investitorul se obligă să îi plătească proprietarului de teren un procent din afacere. Asfel, un teren poate aduce mult mai mulţi bani, ce-i drept, pe termen lung.
Sursa
7 December 2007
