Injecţia fondurilor structurale a reprezentat, pentru câţiva primari, şansa de a lansa proiecte menite să îi facă pe locuitori să uite de necazuri. Rezumatul acestor investiţii: terenuri de golf la ţară, aqualanduri la sat şi la oraş sau, de ce nu, un parc de distracţii lângă o mănăstire maramureşeană.

22573-06-07_bacau_48_1c18b64823.jpgÎn Neamţ, Ion Rotaru este o celebritate. În primul rând, pentru că timp de opt ani a condus din scaunul de primar oraşul-reşedinţă de judeţ. Apoi, pentru că, de-a lungul celor două mandate, a avut o serie de iniţiative catalogate de răuvoitori ca inutile şi trăsnite, raportat la nevoile reale ale urbei. Între acestea, deschiderea de case de toleranţă (imposibilă din cauza legislaţiei rigide în acest sens) sau construcţia unui parc acvatic imens, care să atragă ca un magnet turişti din toată ţara.

„Reuşisem să şi contractez cinci milioane de euro pentru proiectul ăsta, am fost înlocuit însă de Gheorghe Ştefan, care nu a vrut să-l continue. S-a limitat la renovarea ştrandului municipal, iar cu restul de bani a făcut altceva", spune Rotaru. Este posibil să-i fi folosit la rotunjirea altor investiţii de care s-au bucurat nemţenii: telegondola care traversează oraşul pe sus, fântâna muzicală sau tramvaiul suspendat dintre Cozla şi Pietricica, acesta din urmă tras pe moment pe linie moartă.

Între timp, Ion Rotaru a pierdut funcţia de edil în Piatra Neamţ, însă nu s-a predat. Acum este primarul unei comune din judeţ, Alexandru cel Bun, situată la şapte kilometri de fostul loc de muncă, şi vede cum, în sfârşit, cel mai drag proiect al său prinde formă. „Suntem cam la 25% din construcţie, am depăşit chiar şi calendarul proiectului şi sper ca prin octombrie - noiembrie 2012 să-i dau drumul." Cum va arăta, în mare, „Aqua Park Blue Eden"? O suprafaţă acoperită de 6.000 de metri pătraţi, cu bazine de apă, dintre care unul de dimensiuni olimpice, terenuri de sport, o parcare de 500 de locuri, un parc exterior şi camping. În interior, vor exista tobogane cu apă cu trasee-surpriză, o insulă, palmieri, o peşteră, jacuzzi, saune uscate şi saune cu aburi şi chiar bazine cu apă curativă. Investiţia totală: 5 milioane de euro, sumă acoperită din investiţii private, după cum spune Ion Rotaru.

De o ambiţie similară a dat dovadă şi primăria comunei bihorene Sânmartin, care se străduieşte, din 2005, să lanseze proiectul unui aquapark a cărui valoare variază de la an la an, între 20 şi 40 de milioane de euro, dar care nu s-a concretizat încă.

Mărirea şi decăderea aquainvestiţiilor

Aruncând o privire asupra marilor proiecte de agrement din ţară, tragi câteva concluzii: 2011 pare a fi anul în care au demarat cele mai multe asemenea lucrări. Apoi, în cazul celor mai multe dintre ele, investiţiile vor fi amortizate în câteva zeci de ani. O bună parte dintre aceste proiecte nu se bucură de sprijinul locuitorilor, ci reprezintă mai degrabă un tip de „passion investments" al diverşilor aleşi, care vor să-şi înscrie astfel numele în istoria comunităţilor pe care le conduc. Şi, nu în ultimul rând, multe ajung doar până în faza studiului de fezabilitate, după care sunt aruncate în sertarele primăriei şi readuse în discuţie doar în campania electorală sau în conferinţele de presă. Un scurt exemplu: „În curând, craiovenii nu îşi vor mai permite să meargă la mare sau la munte, tocmai de aceea vrem să reabilităm această zonă de agrement, unde toţi se vor putea distra pe bani puţini", spunea primarul Craiovei, Antonie Solomon, în 2009, odată cu anunţul privind realizarea unui Aqua Magic local. De care nu s-a mai auzit nimic.

Pârtia de 28 mil. euro

În luna martie a acestui an a fost aprobat proiectul depus, de primăria comunei sucevene Şaru Dornei, care presupune construcţia unei pârtii în munţii Călimani. Investiţia necesară poate lăsa pe oricine cu gura căscată - 28 de milioane de euro. „Jumătate vine de la Ministerul Dezvoltării, restul din bugetul local şi din investiţii private. Noi avem deja o pârtie de 600 de metri, realizată acum doi ani din finanţe proprii, dar prin actualul proiect vrem să ajungem la o lungime de 3,8 km", spune zâmbind primarul localităţii, Ioan Cătălin Iordache. Este dificil de negat necesitatea proiectului, în condiţiile în care, din statele europene cu relief muntos, România are cel mai mic număr de kilometri de pârtii. Frapant poate fi costul total al investiţiei. Spre comparaţie, exact aceeaşi sumă a fost cheltuită pentru lungirea pârtiilor din Poiana Braşov, de la 16 la 24 kilometri, şi creşterea suprafeţei totale de la 30 la 60 de hectare de pârtie.

Spa ardelenesc

Cu câteva zile înainte de sărbătorile trecute, la Deva s-a deschis complexul Aqualand, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro. Pe scurt: şapte bazine, dintre care două jacuzzi de proporţii mari, un bazin cu valuri, nouă saune (două finlandeze, una suedeză, una turcească, una clasică, trei saune cu infraroşii, cu aromaterapie, meloterapie şi fototerapie, şi o „grotă sa­lină") şi, atenţie, un sistem de producere a energiei electrice. Câteva minusuri: nu există nicio piscină exterioară şi niciun bazin de înot pentru adulţi, ci doar pentru relaxare. Critici: investiţia a fost considerată pe alocuri disproporţionat de mare, ţinând cont că oraşul are un buget anual mic, sub 40 de milioane de euro.

Botoşani 2.0

11 milioane de euro vor fi dislocate din bugetul municipiului Botoşani pentru (probabil) cel mai amplu proiect implementat vreodată în oraş: un parc regional de agrement turistic şi sportiv, care se va întinde pe o suprafaţă de 48 de hectare, cu restaurante, terase şi hoteluri, centru SPA, bazin olimpic, piscine acoperite, bazine exterioare cu tobogane, patinoar artificial, terenuri de sport, vestiare de plajă, un parc natural şi o suprafaţă împădurită de 27,5 hectare. În plus, va fi amenajată o zonă cu panouri solare pentru apa caldă necesară piscinei, iar în interiorul bazinului acoperit, va fi un gheizer subacvatic. Costul total al proiectului este de 21,3 milioane euro, peste zece milioane provenind din finanţări nerambursabile. Contractul a fost semnat în septembrie, urmând ca parcul să fie deschis cândva în 2014. Scopul? Transformarea Botoşaniului în cel mai important punct de atracţie turistică din Moldova. Obiectivele financiare? Potrivit primarului Cătălin Flutur, „foarte important pentru noi este că o zonă de agrement de acest tip este constant aducătoare de venituri pentru comunitatea locală şi este un loc în care se vor crea locuri de muncă. Obiectivul principal al proiectului este să asigurăm acel confort botoşănenilor, şi turiştilor, nu să amortizăm investiţia într-un interval de timp".

Staţiune de la zero

Lângă Bistriţa a apărut, în vara anului trecut, o nouă staţiune, Băile Figa, urmare a unei investiţii de 4,2 milioane euro, din care 2,7 milioane au provenit de la Consiliul Judeţean şi de la primăria oraşului Beclean. Anul acesta, staţiunea a fost vizitată de 60.000 de turişti. Potrivit primarului din Beclean, Nicolae Moldovan, „noi am încasat la bugetul local peste un milion de lei atât din taxe de intrare, cât şi din servicii. Majoritatea turiştilor au fost din Bistriţa, dar au venit mulţi şi din Vatra Dornei sau din judeţul Cluj". Motiv pentru care, în 2012, autorităţile locale vor investi încă un milion de euro pentru amenajarea unui aqua park.

Ciric sau reabilitarea iaşiului de altădată

Primăria Iaşi a alocat circa şase milioane de euro pentru modernizarea zonei de agrement Ciric, reprezentând jumătate din suma totală necesară - restul investiţiei este acoperit din fonduri nerambursabile. Proiectul este tărăgănat de trei ani, lucrările începând în sfârşit în luna mai a acestui an. Cum arăta spaţiul înainte? Aşa cum relata un cotidian local în 2009, „Ciricul este una dintre zonele căutate de ieşeni mai ales pentru organizarea de picnicuri, dar (...) nu există bănci, coşuri de gunoi, lacul se află într-o avansată stare de degradare". Cum ar trebui să arate la finalul proiectului? Un spaţiu dedicat sportului, cu terenuri de minigolf, paintball, fotbal, tenis, o instalaţie de telescaun, piscine şi plajă artificială. În plus, se va moderniza staţia de epurare, se va amenaja o zonă de cazare, un centru de informare şi se va modifica accesul către aeroport.



Sursa

9 December 2011