Gândită ținând cont de specializările din cadrul colegiului, de etosul acestuia, dar și de tendințele actuale în arhitectură, activitatea s-a desfășurat la începutul lunii aprilie. În același timp, prin tematica abordată, se încadrează în problematica abordată și de proiectul Erasmus+ “THE EFFECT OF CHILDREN ON CONSUMPTION AND SUSTAINABLE CONSUMPTION TRAINING” în care colegiul este implicat, alături de școli din Turcia, Portugalia, Croația și Italia.

40354-poza.jpgDezbaterea a fost condusă de d-na conf.dr. arhitect Tana Lascu. Au mai participat: prof. Elena Geană, prof. Dana Lupu și prof. Lucian Roșu.

Participanții au fost invitați să realizeze o documentare științifică prealabilă pe baza căreia să fie făcute intervențiile în discuție pe baza temelor propuse. Trebuie precizat că la dezbatere au participat nu numai elevi de la clasele cu profil arhitectură și lucrări publice, ci și de la matematică-informatică, dat fiind că, la acest moment, proiectarea din arhitectură a trecut dincolo de planșetă și a ajuns să beneficieze din plin de programe și metode informatice moderne

Au fost precizate principalele aspecte implicate de arhitectura sustenabilă. Ca puncte de reper au fost definite noțiunile de sustenabilitate și dezvoltare durabilă în general, pentru ca apoi, prin dezvoltarea discuțiilor, să fie precizate câteva arii de aplicabilitate ale unei arhitecturi sustenabile: management corect al terenului, selectarea materialelor utilizate, eficiența termică a acestora, reducerea deșeurilor, termenul fiind folosit pentru a descrie o abordare conștientă din punct de vedere energetic și ecologic a proiectării mediului construit.

Au fost discutate aspecte ca: energie sustenabilă (Clădire low-energy, zero-energy), eficiența sistemelor de încălzire, ventilație și aer condiționat, sisteme de energii regenerabile si alternative (panouri solare, centrale eoliene, încălzitoare de apă solare, pompe de căldură, microcentrale hidroelectrice), materiale de construcție sustenabile, componente organice volatile, managementul deșeurilor, managementul apei, conceptul și nevoia de „construcție inteligentă”.

Au fost analizate, prin exemplificare, tehnicile de proiectare conștient-ecologice în arhitectură.

La sfârșitul activității s-au putut coagula idei privind arhitectura sustenabilă ca fiind o formă de arhitectură care urmărește minimizarea impactului negativ al clădirilor asupra mediului înconjurător, cu respectarea echilibrului între spațiul construit și mediu, respectarea armoniei naturale în proiectare.

A fost relevată importanța unei astfel de gândiri responsabile în proiectare și construcție pentru menținerea unei planete curate, ca moștenire pentru generațiile viitoare. Clădirile sustenabile, generate de arhitectura verde, trebuie să respecte necesitățile oamenilor, dar în același timp, trebuie să se realizeze și un echilibru cu impactul asupra naturii. Clădirile verzi sunt inspirate din natură, cu respectarea legilor ei fundamentale, astfel că devin ecosisteme în sine.

6 iunie 2016