Avizele de construcție acordate haotic, spațiile verzi înlocuite cu șosele, malluri sau ansambluri rezidențiale, dar mai ales nepăsarea autorităților, au transformat Bucureșiul într-un oraș deschis afacerilor, dar nociv pentru locuitori. Gradul de poluare a ajuns la cote alarmante, iar Comisia Europeană ne amenință cu un set de amenzi usturătoare. Cu toate acestea, Statul continuă să fie impasibil. Din fericire, organizațiile non-guvernamentale se implică în mod direct și au voci din ce în ce mai puternice.

35473-voluntariat.jpgÎn anul 2006, autoritățile promiteau 6.000 de hectare plantate pe terenuri din interiorul Capitalei. În 2014, Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai poluate orașe europene, motiv pentru care autoritățile centrale riscă amenzi fabuloase. Dar chiar și în aceste condiții, lucrurile rămân neschimbate.

Bucureștiul rămâne campion european la particule de praf pe plămân de locuitor, situație ce a determinat declanșarea procedurii de infringement din parte Comisiei Europene și care ar putea atrage amenzi între 50.000 și 100.000 EURO pe zi pentru România, fapt ce ne dă o idee despre dimensiunea problemei”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Doru Mitrana, directorul Asociației MaiMultVerde.

Vina, pentru această situație, este împărțită. Pe de o parte, ea revine reprezentanților administrației, care au eliberat nenumărate autorizații de construcții în mod ilegal, permițând distrugerea spațiilor verzi din oraș și suprapopularea unor zone care nu sunt pregătită pentru un volum atât de  mare de locuitori. Prin urmare, s-a ajuns la situația în care în toate cartierele orașului există prea puține zone verzi și prea multe mașini.

Situația rămâne gravă în toate sectoarele, chiar și în Sectorul 1, zona  cu cea mai mare suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor. Aria totală nu numai că nu crește, dar mai cade victimă și proiectelor de dezvoltare a infrastructurii pe care primăria le implementează, unele absolut necesare, precum metroul din Drumul Taberei, altele anacronice, precum diametralele sau pasajele supraterane și subterane, care vor aduce și mai mult trafic rutier – cu noxele, praful, infringement-ul și amenzile aferente – în zona centrală”, continuă Doru Mitrana.

În timp ce autoritățile continuă să contribuie la poluare, ONG-urile se implică activ în plantări masive

În timp ce autoritățile par să complice mai mult problema poluării, în loc să o rezolve, ONG-urile se implică activ în plantarea spațiilor verzi atât din capitală cât și din restul țării. Voluntariatul pare să fie un instrument eficient, de care ar putea să se folosească chiar și Statul. Cu atât mai mult cu cât anumite proiecte pot fi duse la bun sfârșit doar cu ajutorul acestuia.

Numărul celor interesați să participe la acțiunile noastre în calitate de voluntari a fost întotdeauna mai mare decât necesarul. Dar refacerea centurii verzi a Bucureștiului, de exemplu, este un demers care se poate realiza doar prin implicare guvernamentală. Așadar vizăm creșterea numărului instituțiilor de stat – școli, spitale, direcții silvice, primării etc. – care solicită voluntari. Ar fi pentru ele o dovadă de transparență, o metodă de îmbunătățire a relației cu comunitatea, și o cale de a-și duce la bun sfârșit îndatoririle chiar și atunci când bugetele sau personalul sunt insuficiente”, continuă oficialul MaiMultVerde.

Voluntarii s-au transformat într-o forță capabilă să oprească nereguli majore desfășurate cu acordul tacit al autorităților

De altfel, numărul voluntarilor a devenit atât de mare încât s-a creat un întreg curent de opinie, capabil să oprească nereguli majore care se desfășurau sub acceptul tacit al autorităților. Acesta fiind un beneficiu secundar, după cel de schimbare în bine a realității cotidiene.

Plantările realizate de voluntarii MaiMultVerde în acești ani au avut de fiecare dată un dublu rol: dincolo de cel direct, de creștere a suprafeței împădurite din jurul capitalei, poate mai important a fost obiectivul de a crea o masă critică, un curent de opinie favorabil împăduririlor și împotriva defrișărilor mai mult sau mai puțin legale. Oamenii se implică tot mai mult prin sesizări sau proteste, iar tot mai multe ocoale silvice au «beneficiat» de controale care s-au continuat cu anchete sau chiar dosare penale. Putem spune deci că am făcut pași importanți către obiectivul nostru. Admitem că ne-a «ajutat» și criza financiară care a mai domolit avântul imobiliar, una dintre principalele cauze ale defrișărilor, alături de valorificarea lemnului”, continuă Doru Mitrana.

Mai mult sprijin vine din partea companiilor din mediul privat. Potrivit oficialului MaiMultVerde, proiectele asociației din 2008 până în prezent au avut costuri totale de peste 3,5 milioane de euro. Dintre acestea, doar unul a fost acoperite de finanțare europeană, iar altul, prin parteneriat cu Fondul ONG – EEA Grants. Toate celelalte și-au acoperit costurile din mediul privat.

CITEȘTE ȘI:

21 octombrie 2014