Subventionarea caldurii, de 10 ori mai costisitoare ca reabilitarea termica

Guvernul a ratat sansa relansarii economice oferita de izolarea cladirilor de locuit.

La nivel national, sumele cheltuite din bugetul de stat pentru diverse forme de subventionare a pretului pentru gigacalorie au ajuns in acest an la cifra record de 330 de milioane de euro, potrivit datelor Minis­terului Administratiei si Internelor. In schimb, pentru rezolvarea problemelor cu izolarea termica a imobilelor, cheltuim cam de 10 ori mai putin, adica apro­ximativ 35 de milioane de euro.

In acest fel, programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte pri­meste anual lovituri dure prin conti­nuarea si chiar cresterea subventiilor pentru caldura. „Daca statul imi ofera, prin subventie, un pret mai mic la ener­gie, nu vad care este rostul reabilitarii termice", spune Adrian Badila, prese­dintele asociatiei ALMA-RO. Ba, mai mult, din cauza mentinerii pretului sub­ventionat, chiar in cazul imobilelor deja reabilitate, efectele in reducerea factu­rilor de energie ale populatiei sunt foarte mici comparativ cu investitiile, mai sustine acesta. Intr-un raport al Asocia­tiei ALMA-RO, se arata ca, in Ro­mania, consumul de energie pe lo­cuitor este cu 50% mai mare comparativ cu media europeana, iar una dintre cau­zele de baza ale consumului asa de mare este risipa energetica exagerata din cla­dirile de locuit. Cu toate acestea, in loc sa atace cauzele problemelor si sa ma­reasca rit­mul de reabilitare termica a imobi­lelor, statul nu a facut decat sa dimi­nu­eze de la an la an sumele alocate acestui pro­gram. In 2009, bugetul de stat a pus la bataie 360 de milioane de lei pentru pro­gramul de reabilitare ter­mica. Un an mai tarziu, fondul prevazut cu aceasta desti­natie scade la 150 de milioane (apro­xi­mativ 35 mil. euro), iar pentru anul viitor se pare ca nu vor mai fi bani pen­tru re­abilitare. Si la nivelul Capitalei, raportul intre banii risipiti pe subventii si cei alo­cati reabilitarii termice pas­treaza o di­ferenta de la trei la doua cifre. Astfel, po­trivit primarului general Sorin Opres­cu, in acest an, suma alocata pen­tru subven­tionarea pretului gigacalo­riei va fi de 226 de milioane de lei, in timp ce banii de la bugetul de stat prevazuti pentru izo­larea cladirilor din Bucuresti se cifreaza la numai 59 de milioane de lei.

Nici fonduri structurale nu luam

In 2008, cand la nivelul Uniunii Eu­ropene s-a alcatuit un plan de relansare economica, programele de reabilitare termica erau vazute ca principale meca­nisme de reluare a cresterii economiilor in spatiul comunitar, declara Badila. Din pacate, putem spune cu certitudine ca tara noastra a ratat aceasta sansa. In plus, din punct de vedere financiar, nu este foarte clar cum vor functiona cele doua norme legate de posibilitatile de finantare ale reabilitarii termice pe vi­itor.

Pe de o parte, se pastreaza Ordo­nanta 18/2009 care prevede reabilitarea din bugete publice in proportie de 80% si posibilitatea ca autoritatea locala sa acopere si costurile aferente asociatiilor de proprietari (20%). Pe de alta parte, Ordonanta 69/2010 prevede ca asocia­tiile de proprietari, dar si detinatorii de locuinte individuale pot sa isi reabiliteze termic locuintele exclusiv din bani proprii, cu ajutorul creditelor garantate de stat. „Nu vedem cum OUG 69 ar pu­tea impulsiona programul (de reabili­tare termica - n.r.). Din punctul nostru de vedere ordonanta este de fapt o au­to­suspendare a participarii guvernului la acest program.

In conditiile in care gu­vernul trebuie sa vina cu o cofi­nantare de 50% la pro­iectele de reabi­litare, putem deja intre­zari ce se va intampla la anul", declara La­vinia Andrei, expert energie si schim­bari climatice. In afara de asta, in con­textul crizei financiare, lipsa unei fise in care sa se precizeze clar care sunt politi­cile de investitii guvernamentale in domeniu, anuleaza orice sansa de acce­sare a fon­durilor structurale cu desti­natia in cauza, adauga specialistul.
De unde bani

In Bucuresti, anul acesta trebuia sa fie finalizate 225 de blocuri, din care 29 in sectorul 1, 114 in sectorul 2, 17 in sectorul 3, 10 in sectorul 4, 29 in sectorul 5 si 26 in sectorul 6, insa insuficienta alocarilor de fonduri de la Ministerul Dezvoltarii face incerta atingerea aces­tor cifre. Din 2008, consiliile locale ale sectoarelor 1, 2, 3 si 5 au decis sa preia cota de 20% care trebuia asigurata de asociatiile de proprietari, edilii con­si­derand ca locatarii nu au banii necesari pentru a suporta 20% din costul total al lucrarilor.

Totusi, in pofida discutiilor privind lipsa de echitate, in sectorul 1, cel mai bogat al Capitalei, preluarea de catre primarie a partii de contributie aflata in sarcina proprietarilor a avut ca efect gra­birea mersului proiectelor de reabilitare termica. Astfel, anul trecut, Primaria Sec­torului 1 a reabilitat termic aproximativ 86 de blocuri (4.500 de familii), in 2010 programul fiind extins la 280 de blocuri, pentru ca in 2011 80% din imobilele construite intre 1950-1990 sa fie rea­bilitate termic. In sectorul 4, adminis­tratia locala a re­zolvat problema finan­tarii prin incu­rajarea mansardarii blocurilor. Practic, companiile interesate pot realiza man­sardari in proprietatea firmei si in con­tul lucrarilor de rea­bilitare a blocului. Pana acum, asociatiile a 20 de blocuri au apelat la aceasta me­toda, iar sapte imobile sunt deja mansar­date si reabilitate ter­mic. Sistemul va continua si in anii ur­matori. Pentru anul viitor, multe primarii, inclusiv cele de sector din Bucuresti (1, 5 si 6), isi pun sperante pe imprumu­turile de la Banca Europeana de In­vestitii, fara sa mai astepte bani de la bugetul de stat. In schimb, primarul sectorului 2 crede ca va putea continua programul in aceeasi formula financiara ca pana in prezent, adica 20%-30%-50% (20% asociatia de proprietari, preluata de primarie, 30% pri­maria, 50% guvernul). In sectorul 4, pro­gramul de reabilitare ar putea sa fie sus­pendat, iar in sectorul 3 inca nu se stie care va fi soarta reabilitarilor.

Programul de reabili­tare ter­mica in Roma­nia a avut un start foarte intar­ziat, capa­tand o sus­tinere fi­nan­ciara mare abia din 2009. Totodata, exem­plul tarilor din Europa arata ca nu e sufici­en­ta doar anveloparea cu material termoizolant a cladirilor si ca tre­buie sa se tina seama si de instalatiile imo­bilelor (incalzire, ra­ci­re, consumul de apa), dar si de asigurarea energiei necesare in surse regenerabile.

Ce vrea statul incepand cu 2011

* proprietarii sa investeasca din surse proprii sau cu credite bancare, cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata
* contractele de imprumut ar urma sa fie garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii in numele si in contul statului, reprezentand maximum 90% din valoarea de executie a lucrarilor de interventie.