Potenţialul terenurilor agricole este mult subestimat de români, care ori nu vor, ori nu au mijloacele necesare pentru a face o investiţie imobiliară strategică în acest domeniu. Tocmai de aceea, autorităţile româneşti, miniştrii sau preşedintele, fac necontenit apel la proprietari să nu îşi mai vândă cu atâta uşurinţă pământul. Statisticile arată că achiziţia unui teren agricol poate aduce un profit de 800% în timp, dar cei care ajung să îşi scoată la vânzare terenurile sunt oameni cărora nu le pasă de statistici. Ei au nevoie de bani. În acest context a apărut ideea de colectivizare modernă.

30436-romanian_agriculture.jpgVânzând terenurile agricole, România pierde încă unul dintre avantajele uriaşe de ordin geografic pe care le are ţara noastră. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, ne vindem încet-încet capacitatea de a ne acoperi nevoia de alimente, pe termen lung, precum şi aceea de a exporta alimente, atunci când va fi nevoie.

„Nu ştiu câte autoturisme vom vinde peste 100 de ani pe pieţele externe, dar ştiu sigur că, dacă va exista o marfă care se va vinde de acum în 1000 de ani, ea este hrana. Și, după ce ne rezolvăm prioritatea acoperirii nevoii de alimente a populaţiei României, trebuie să ne propunem să valorificăm potenţialul pe care România îl are prin export de hrană, dar nu neapărat grâu şi porumb”, a menţionat Traian Băsescu.

România a vândut 8,5% din terenuri către străini

Până acum, România a vândut străinilor un total de 8,5% din suprafaţa arabilă a ţării. Străini din toate colţurile lumii au văzut la noi o oportunitate căreia noi îi dăm constant cu piciorul.

„În ultimii ani, investitori italieni, danezi, britanici, germani sau libanezi au cumpărat masiv în România terenuri agricole, totalizând zeci de mii de hectare. În momentul de faţă, preţul terenurilor în România variază destul de mult (între 1.500 şi 3.000 euro/hectar) depinzând atât de regiunea în care se află, de calitatea solului, cât şi de gradul de comasare”, au explicat pentru IMOPEDIA.ro oficialii DTZ Echinox.

În acest context, conducerea statului a propus înfiinţarea unei agenţii de stat care să cumpere terenurile de la cei care le vând. Un fel de colectivizare pe stil nou, menită sa evite vânzarea României, bucată cu bucată, către străini.

„Proprietarii de terenuri agricole vor fi stimulaţi, din 2014, să arendeze sau să vândă fermierilor activi suprafeţele nelucrate, caz în care vor primi subvenţia de la UE şi un plus de 20% din acest sprijin. Avem acum un anumit număr de ferme mici, care au două, trei, patru sau cinci hectare. Proprietarii terenurilor respective beneficiază de subvenţia la hectar. Începând cu 2014, pentru aceste ferme mici se va calcula o plată fixă”, a declarat comisarul european Dacian Cioloş.

Deja se vorbeşte despre epuizarea suprafeţelor, în cele mai fertile zone

Banii vor veni de la stat, prin Programul European de Dezvoltare Rurală, din fonduri europene. Proiectul trebuie grăbit acum, în perspectiva în care din prima zi a anului viitor, cetăţenii străini vor putea să cumpere terenuri agricole şi pe persoană fizică, nu doar pe firmă, cum făceau până acum. Din păcate, măsura a venit după ce o importantă parte dintre cele mai bune terenuri a fost deja vândută.

„În zonele foarte căutate, se poate vorbi foarte curând despre epuizarea suprafeţelor. Adică în zona Bărăganului, Câmpiei de Vest, deci Ialomiţa, Brăila, Teleorman, Timiş, Arad, se poate vorbi despre o reducere mare a suprafeţelor care pot fi tranzacţionate în următorii cinci ani. Pe de o parte, au fost luate de cultivatorii profesionişti şi sunt mulţi, şi români şi străini, dar sunt şi mulţi care au compactat sau au cumpărat parcele importante, tocmai pentru a profita de creştere.”, arată Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Răsăriteană.

De asemenea, se discută despre nişte limite sau condiţii impuse străinilor care vor să cumpere terenuri agricole în România. De exemplu, dacă vor să cumpere peste cinci hectare, atunci este nevoie să fie agricultori. Până la implementarea unei asemenea măsuri însă, juriştii statului trebuie să găsească o metodă prin care să nu îngrădească drepturile pieţei libere.

CITEȘTE ȘI: România, de vânzare: danezii ne cumpără agricultura, americanii casele, iar restul, ce se mai poate

 

21 May 2013