Firmele deschise la parterul blocurilor dau bătăi de cap atât investitorilor, ca urmare a birocraţiei autorizaţiilor, cât şi celor care locuiesc în bloc.
Spaţiile comerciale din blocuri creează mari probleme, în foarte multe cazuri, şi când sunt
ocupate, dar şi când sunt goale. Până la încasările de după începerea afacerii, antreprenorul pierde multe luni cu aprobările, timp în care chiria... curge. După birocraţia autorizaţiilor,
încep problemele cu proprietarii din bloc.
Cei care vor să înceapă o activitate comercială la parterul unui bloc ar fi bine să se gândească de două ori înainte de a o face. Şi asta nu pentru că n-ar putea fi o activitate profitabilă, ci pentru că, până să înceapă efectiv activitatea, vor fi nevoiţi să plătească 5-6 luni de chirie pentru un spaţiu gol. Chiar dacă în această perioadă se închid mai multe firme decât iau naştere altele noi, autorităţile par la fel de... ocupate când e vorba de aprobări pentru societăţile nou-înfiinţate. În plus, clientela e tot mai săracă şi o mare parte a acesteia a fost „furată" de marile centre comerciale.
Problemele nu se opresc însă aici. Nici după ce se începe activitatea micii antreprenori nu au linişte pentru că se vor trezi destui proprietari din bloc care să susţină că noua firmă produce prea mult... zgomot. La actualul mers al economiei însă, când profiturile firmelor sunt în scădere, se poate vorbi - invocând o expresie cunoscută - de mult zgomot pentru nimic.
Birocraţia nu plăteşte chiria
Procedurile de obţinere a autorizaţiilor durează cu lunile. „Pentru cel mai mic lucru ai nevoie de aprobare. Asta n-ar fi o problemă, dar se rezolvă în luni de zile", a declarat Marian Edelstein, administrator la Conmart Trading, distribuitor Mont Blanc. Mont Blanc a început încă din prima parte a anului trecut amenajarea unui spaţiu pe Calea Victoriei. „Doar pentru a băga mobilier în magazin trebuia să obţin de la primărie o modificare temporară a semnului de circulaţie. Asta pentru că pe Calea Victoriei nu se opreşte. Deşi când ne-au dat aprobarea pentru activitate ştiau că ne trebuie mobilier pentru amenajare. Am fost nevoiţi să aducem mobilierul noaptea, ca să nu luăm amendă", adaugă Edelstein. Autorităţile nu ţin cont însă mereu de cererile aprobate.
„Funcţionarii de la primărie au venit în control la trei săptămâni după ce tot de la ei am luat aprobare. I-am întrebat dacă nu au o evidenţă a aprobărilor, ca să nu mai piardă vremea pe drumuri. Trebuia probabil să fiu... atent cu ei", ne-a declarat chiriaşul unui spaţiu de pe Magheru, care a vrut să-şi păstreze anonimatul. În plus, pe lângă autorizaţia de construcţie mai e nevoie şi de alte autorizaţii de la Pompieri, Patrimoniu sau Electrica.
Timpul în care se deschide un spaţiu mai depinde şi de activitatea prestată; mai precis, e o diferenţă dacă se depune cerere pentru o activitate de acelaşi tip cu precedenta din respectivul spaţiu sau e o activitate de altă natură. Dacă în locul unui fost magazin de haine apare tot un magazin de haine, noul magazin obţine aprobările mai repede. Şi aici trebuie o altă amenajare şi e nevoie de aprobări în plus. „Chiar şi dacă nu schimbă nimic înăuntru, tot trebuie să-şi pună firma afară dacă îşi schimbă numele. Pentru astea trebuie certificat de urbanism şi certificat de construcţie. Adică 60 de zile de tărăgănări, în cazul... fericit", declară Edelstein.
Cazurile în care ocupanta spaţiului nu a reuşit să atragă destul vad şi profit cu profilul său de activitate dau serios de gândit firmei care vine după. Astfel că frecvent noua firmă va face alt tip de afacere. „În această situaţie, poate fi vorba şi de 6-8 luni de chirie plătită fără ca activitatea să înceapă", adaugă administratorul la Conmart Trading.
Chiriile stradale din Bucureşti variază, în funcţie de poziţionare şi suprafaţă, între 40 şi 90 de euro /mp. Astfel că, în cifre aproximative, pentru Capitală, pentru un spaţiu de 100 de metri pătraţi, şase luni de întârziere a afacerii pot să însemne cheltuieli între 25.000 şi 60.000 de euro doar pe chirie. Chiar dacă în această perioadă proprietarii mai acordă gratuităţi, puţini sunt cei care să treacă cu vederea 6-8 luni.
Cu blocul „în cap"
Ne-am aştepta ca, într-o mare de spaţii goale, o nouă firmă să fie o binefacere pentru un bloc, măcar prin faptul că aduce nişte bani la cheltuielile comune ale ansamblului de locuinţe. Însă cazurile fără probleme sunt foarte rare.
„De multe ori, există proprietari care au pretenţii absurde, dar există şi firme care se comportă ca şi cum nu ar exista în bloc şi nu vor să cotizeze la cheltuielile la care s-au angajat prin contract", explică Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat. La neplata cheltuielilor se adaugă poluarea fonică, vibraţiile aparaturii noii firme şi alte aspecte care pot să scadă confortul proprietarilor din bloc. „Un locatar chiar şi-a făcut un business din a se plânge că aparatul de aer condiţionat din magazin (aparat care s-a dovedit în regulă) face foarte mult zgomot. A mers şi la Protecţia Consumatorului", povesteşte administratorul spaţiului de pe Magheru. Problema integrării se întâlneşte însă de ambele părţi. „Există numeroase cazuri în care nu reuşeşti să convingi firma că acoperişul blocului e şi al lor şi că ar trebui să contribuie la reparaţiile pentru el, la salariul administratorului sau la alte cheltuieli de acest gen", precizează Mereuţă.
Spaţiile goale, o povară pentru toată lumea
În această perioadă, multe spaţii comerciale stradale sunt goale şi nu doar proprietarii acestora suferă din acest motiv. Afectaţi sunt şi proprietarii din bloc, de deasupra acestor spaţii, deoarece proprietarul spaţiului gol îl debranşează de la utilităţi, ca să nu mai plătească. Or, foarte rar există termoizolaţie între apartamente şi spaţiile comerciale.
„Rezultatul e că pentru spaţiile mari şi neîncălzite, pe lângă faptul că adăpostesc diverşi oameni ai străzii care sparg geamurile pentru a intra, oamenii de la etajul superior au gheaţă la picioare pe timpul iernii", atenţionează Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat.
Posibil focar de infecţie
îDacă ne referim strict la spaţiile cu destinaţie comercială, cu intrare direct din stradă, problemele care pot să apară diferă în funcţie de activitatea firmei: magazin alimentar, restaurant sau chiar spaţiu de depozitare. „O unitate alimentară poate să atragă şobolani pe casa scării. De asemenea, dacă lăzile frigorifice nu sunt puse pe plute de lemn, vibraţia se transmite până la etajul patru. Nu poţi să dormi în casă noaptea. Nu e deranjant în timpul zilei, cât mai ales noaptea, când e linişte", spune Mihai Mereuţă (foto), preşedintele Habitat. Acesta mai aminteşte cazul în care o firmă a luat cu chirie un spaţiu în care, pe lângă activitatea de bază, a depozitat şi arhive de hârtie. „Au umplut tot blocul de ploşniţe. Asta chiar dacă la prima vedere părea o activitate fără probleme. Despre multe asemenea lucruri e bine să se ştie din timp, pentru a le gestiona adecvat, preventiv", adaugă Mereuţă.
Structura de rezistenţă, în pericol
Există şi cazuri în care pentru o amenajare mai aproape de profilul afacerii firmele ajung chiar să modifice structura de rezistenţă. Dar foarte rar pot fi prinse comiţând astfel de ilegalităţi. De obicei astea se constată când e prea târziu. Paradoxul în aceste cazuri e că, dacă dreptul de proprietate nu se prescrie, obligaţiile legate de o proprietate se prescriu după doi ani. Cu alte cuvinte, dreptul de proprietate poate fi invocat şi după zeci de ani, dar o modificare a-supra structurii de rezistenţă, nereclamată timp de doi ani, se prescrie. Şi chiar dacă firma res-pectivă face modificări ale structurii de rezistenţă şi este reclamată, singura soluţie este o hotărâre judecătorească. Or, un proces poate să dureze câţiva ani.
28 February 2011
