Sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din România necesită investiţii de 5 miliarde de euro în următorii zece ani pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa, a-şi reduce pierderile şi a se conforma cu standardele Uniunii Europene de mediu, potrivit unui raport realizat de compania de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).
Singura opţiune viabilă, pentru a asigura aceste investiţii la timp, este prin
intermediul unor Parteneriate Public-Privat, în condiţiile în care, în actualul sistem controlat în principal de autorităţile locale, valoarea investiţiilor anuale întreprinse se ridică la doar
30 de milioane de euro, sumă total insuficientă.
Se estimează că aproape 30% din energia termică produsă în România se pierde înainte de a ajunge la consumatori, pierderi de trei ori mai mari decât cele înregistrate în alte state europene. Drept consecinţă a ineficienţei sistemului, costul giga-caloriei în România este cu 20% mai mare decât în alte state membre ale Uniunii Europene.
„Sistemul centralizat de termoficare din România este foarte ineficient şi se bazează în mare măsură pe subvenţiile de stat pentru a asigura energie termică la costuri suportabile pentru populaţie" a declarat Bogdan Belciu, partener în cadrul Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.
Costuri imense pe subvenţii
Valoarea medie a subvenţiilor acordate la nivel naţional se ridică la 40% din preţul aprobat de distribuţie pentru operatori per gigacalorie, ceea ce costă bugetul public până la 500 de milioane de euro anual. În ciuda nivelului ridicat al subvenţiei, cei mai mulţi operatori din domeniu raportează pierderi şi au un grad ridicat de îndatorare, ceea ce împiedică finanţarea investiţiilor necesare în reabilitarea şi optimizarea sistemului.
"Începând cu iarna viitoare, potrivit memorandumurilor cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, criteriile de acordare a subvenţiilor pentru populaţie se vor schimba. Acest lucru ar putea genera probleme sociale importante, ţinând cont de faptul că noi estimăm că, în absenţa unor modalităţi alternative de a distribui ajutoarele de căldură către categoriile vulnerabile de populaţie, costurile cu agentul termic ar putea depăşi nivelul acceptat de suportabilitate de 10% din veniturile medii pe gospodărie, ajungând la 12% la nivel naţional, sau chiar 14-15% în unele regiuni" a adăugat Bogdan Belciu.
Reducerea cu 20-40% a costurilor
Printr-o implicare mai puternică a sectorului privat sistemul de încălzire centralizată ar putea deveni viabil din punct de vedere economic, furnizând agentul termic la costuri cu 20% până la 40% mai mici decât în sistemul individual de încălzire.
În ultimii 15 ani, numărul oraşelor şi comunelor conectate la sistemul centralizat de termoficare a scăzut de la peste 300 de municipalităţi în 1996, la doar 100 în 2010, dintre care 83 sunt oraşe şi 17 sate. Per total, doar 18,37% din populaţia României are acces la energia termică furnizată în sistem centralizat.
Capitala consumă 37% din energia termică distribuită la nivel naţional, în vreme ce regiunea Centru (judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Braşov, Harghita şi Covasna) are cea mai redusă rată de penetrare pentru sistemul de încălzire centralizată.
16 June 2011
