Singurul motor de creştere al pieţei construcţiilor este Statul

Constructorii vor miza şi în acest an pe proiectele de infrastructură rutieră promise de Guvern în ajunul alegerilor parlamentare şi locale. Chiar dacă bugetul alocat investiţiilor este sub nivelul aşteptat de antreprenori, aceştia îşi pun speranţele în atragerea de fonduri europene.

Sectorul construcţiilor a înregistrat un nou declin pe parcursul anului trecut, de la nivelul de 9,7 miliarde euro până la circa 9,1-9,3 miliarde euro, în ciuda previziunilor de creştere făcute la începutul lui 2011.

Constructorii estimează pentru anul viitor o creştere de 1,5%-3%, bazată în principal pe investiţiile generate de anul electoral. Cheltuielile antreprenorilor cu angajaţii au crescut cu peste 6% în ultimul an, în timp ce salariile din acest sector s-au diminuat cu 15%-20%. Bugetul atribuit de Guvern zonei de investiţii în 2012 a crescut doar cu 5%, până la 37,8 miliarde lei, mult sub plafonul necesar pentru ca economia să se relanseze, spun reprezentanţii patronatelor din această industrie.

„Proiectele de infrastructură rutieră rămân o necesitate certă în planul asigurării finanţărilor. Fluenţa dinamicii acestor proiecte ar putea fi îmbunătăţită prin evitarea întârzierii efectuării plăţilor scadente, corecta aplicare a condiţiilor contractuale FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi n. red.) şi, acolo unde este cazul, a unor exproprieri finalizate cu celeritate.

Problema recuperării creanţelor a fost o constrângere constantă în ultimii trei ani, iar implicarea FMI şi CE în aceste monitorizări a generat, în 2011, o serie de reacţii pozitive, necesare dar incomplete. Pledăm în continuare pentru implementarea, din 2012 în legislaţia internă a Directivei CE privind plăţile întârziate", subliniază Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Întârzierile de plată au însemnat moartea a mii de companii de construcţii în ultimii trei ani şi încă îi ameninţă pe cei care au reuşit să îşi asigure supravieţuirea. Numai Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului avea, în luna noiembrie a anului trecut, restanţe de plată în valoare de circa 900 milioane lei (peste 200 mil. euro), în care arieratele către firmele de construcţii au o pondere de 80%. În plus, constructorii aveau de recuperat de la ANAF, la nivelul lunii iunie 2011, circa un miliard de lei.

„Teoretic, proiectele de infrastructură sunt lansate, dar constructorii au dificultăţi în a câştiga astfel de lucrări pentru că nu există lichidităţi. Guvernul încă are datorii imense către acest sector şi normal că antreprenorii nu pot asigura finanţarea pentru proiectele scoase la licitaţie. Este praf în ochi această promisiune de creştere a fondurilor pentru investiţii. Dacă vom avea un nivel similar cu cel din 2011, doar pe fondul alegerilor, este bine. Vom avea un an de stagnare. Concentrarea va fi asupra proiectelor publice de infrastructură, pentru că, în zona privată, sectorul locuinţelor şi cel industrial sunt blocate", explică Romeo Bogdanovici, director în cadrul Hidroconstrucţia, una dintre cele mai mari companii de construcţii din România.

Privaţii amână lucrările

În materie de proiecte noi venite pe filieră privată, constructorii se aşteaptă la un an sec, cu noi amânări şi cu puţine şantiere deschise. Majoritatea lucrărilor aşteptate pe zona privată au ca beneficiari dezvoltatori imobiliari obligaţi să încheie lucrări care le aduc pierderi majore.

„Investiţiile din surse private, în ciuda activelor financiare disponibile, vor cunoaşte un nou interval de amânare, în contextul incertitudinilor politice, economice şi sociale din plan comunitar şi naţional. Probabil că proiecte nefinalizate vor fi catalizate pentru a minimiza acumulări de pierderi. Contextul electoral din 2012 va inhiba începerea unor proiecte private noi", este de părere Laurenţiu Plosceanu. Unii constructori sunt convinşi că reprezentanţii Guvernului au sesizat importanţa capitolului investiţii, după doi ani în care ponderea sectorului construcţiilor în produsul intern brut al ţării a scăzut vertiginos de la 17% la circa 8%.

„Dacă nu apare un alt dezastru la nivel macroeconomic, eu zic că o să avem un an de relativă stabilitate. Alegerile nu vor aduce o creştere semnificativă, dar dorinţa de a introduce bani în investiţii e un semn că nu vom mai avea scăderi. Nu vom asista la nimic spectaculos, pentru că avem nevoie de beneficiari, iar aceştia încă se mai uită la faptul că există riscul de a intra în altă criză. Întreprinderile nu mai fac investiţii majore, astfel că statul este singura şansă pentru a vedea o tendinţă de creştere.Cred că s-a înţeles că, dacă nu se fac investiţii, nu vom ajunge nicăieri", spune Ştefan Varfalvi, preşedintele IMSAT.

Chiar dacă lucrările de infrastructură rutieră rămân miza anului 2012, constructorii nu ignoră nici proiectele de infrastructură energetică, de mediu şi de reabilitare energetică a clădirilor publice şi private. Deblocarea parteneriatului public-privat ar putea da un nou imbold pieţei, dar rămâne de văzut dacă Guvernul va accepta condiţiile impuse de antreprenori pentru astfel de contracte.

9,3 mld. euro este valoarea estimată a pieţei construcţiilor în 2011, în scădere cu circa 35% faţă de punctul maxim atins în 2008.