În perioada în care creditele nu reprezentau o povară, mulţi români au fost de acord să contracteze un credit în numele unei persoane în care aveau încredere. Unii dintre ei au ajuns însă în situaţia de a plăti ratele unui credit pe care nu l-au vrut, dat fiind faptul că beneficiarul de drept al banilor s-a dezis de orice fel de responsabilitate faţă de împrumutul respectiv. Astfel, apare adesea întrebarea: cum pot scăpa de un credit luat pentru o altă persoană?

25696-56569998.jpgCreditele de nevoie personale sunt poate cele mai periculoase, în aceste cazuri.

În cazul împrumuturilor imobiliare sau ipotecare, banii se duc direct la vânzător, la creditele de nevoi personale banii ajung în mâna titularului.

„Creditele pentru nevoi personale nu au o destinaţie precisă. Banii intră în contul titularului, acesta putând să îi folosească în orice scop doreşte. Banca nu urmăreşte destinaţia sumelor, iar beneficiarul creditului, împreună cu codebitorii şi giranţi, sunt răspunzători pentru plata ratelor”, arată specialiştii Conso.ro.

În caz de neplată, primul sancţionat este titularul de contract

Astfel, responsabilitatea primară revină titularului de credit, dar o parte importantă este susţinută şi de celelalte părţi implicate în contract. În cazul giranţilor însă, obligaţiile sunt limitate la garanţiile pe care le-au oferit. În momentul în care ratele nu mai sunt plătite, banca începe să aplice sancţiuni pornind de la titularul creditului.

„În caz de neplată, banca poate să treacă la executarea silită a clientului şi a garanţiilor aferente împrumutului. Executarea silită poate implica atât poprirea veniturilor titularului, cât şi valorificarea garanţiei exprese a creditului”, continuă oficialii Conso.ro.

Dacă garanţiile oferite de giranţi nu acoperă datoria către bancă, diferenţa de sumă rămâne tot în obligaţia titularului. Astfel, dacă titularul contractului accesează creditul pentru o cunoştinţă care joacă doar rolul de girant, atunci este de preferat ca fiecare transfer de bani să fie însoţit de documente justificative.

„Dacă suma a fost oferită cunoştinţei cu titlu de împrumut, atunci ar fi fost indicat să fi încheiat un act notarial în acest sens. Acest act nu poate fi utilizat în relaţia cu banca, dar putea fi folosit pentru recuperarea sumelor virate în instanţă”, continuă oficialii Conso.ro.

În lipsa unui asemenea document, este foarte greu de dovedit faptul că sumele oferite cunoştinţei au reprezentat doar un împrumut. Mai mult, dacă banii nu sunt trimişi prin virament bancar sau nu există o chitanţă de încasare, chiar scrisă de mână, este dificil de dovedit inclusiv faptul că respectiva persoană a intrat în posesia banilor.

„Ca o ultimă soluţie, se poate înainte o acţiune în instanţă împotriva cunoştinţei în numele căreia s-a contractat împrumutul, în vederea recuperării sumelor. Dar dacă nu există dovezi care să susţină calitatea de împrumut, şansele de a recupera sumele sunt relativ reduse”, conchid specialiştii Conso.ro.

CITEȘTE ȘI Creditul care nu dă greş pe timp de criză. Împrumutul tip bauspar are cea mai mică rată de neplată

 

19 July 2012