Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat zilele trecute ca, daca Romania avea ghinionul sa treaca prin ce a trecut Japonia, probabil nu mai era pe harta lumii. Tot Oprescu declara in urma cu un an ca, in cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, in Bucuresti ar fi circa 500.000 de morti.

17013-image-2010-09-14-7789403-41.jpgPrefectul Capitalei, Mihai Atanasoaei spune ca, in Bucuresti, in cel mai rau caz, ar putea cadea toate cele 113 de cladiri incadrate in clasa 1 de risc seismic, iar cifra vehiculata de primarul general este nerealista. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si SMURD-ul condus de Raed Arafat declara ca sunt pregatite pentru orice situatie. Principala problema in caz de seism o constituie blocurile incadrate in clasa I de risc seismic. Desi este o problema de viata si de moarte, Primaria Capitalei este depasita de problema, iar proprietarilor nici nu le trece prin cap sa isi consolideze singuri blocurile.

Care sunt cele mai afectate zone din Capitala?

Potrivit prefectului Capitalei, Mihai Atanasoaei, zonele cele mai afectate de un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter sunt: Centrul Istoric, Bulevardul Magheru, Brezoianu si Calea Victoriei. Daca vorbim de cladiri, in mod individual, cele mai afectate vor fi cele 113 cladiri incadrate in clasa 1 de risc seismic si care prezinta pericol public.

Stelian Dudus, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, a declarat ca o mare problema o reprezinta cladirile construite inainte de 1977. "Dupa 1977, regulile de proiectare s-au inasprit foarte tare. Inainte insa lucrurile nu stateau asa. De asemenea, cladirile construite inainte de aceasta data, au mai prins un cutremur sau doua. Este foarte posibil sa aiba probleme la un nou seism", a explicar Dudus.

Si blocurile construite dupa 1977 ar putea fi afectate dupa ce sute de proprietari si-au demolat peretii pentru amenajarea locuintelor, subrezind astfel structura cladirilor."In fiecare saptamana primim cel putin 20 de sesizari de la cetateni care isi reclama vecinii ca fac astfel de lucrari. Foarte multe dintre aceste lucrari se fac fara autorizatie de construire si fara proiect. Noi le dam amenda si ii trimitem la Parchet, insa nu le putem cere sa faca expertiza ca sa vedem daca au afectat structura cladirii. Dintre aceste cazuri nu va putem spune cate lucrari au afectat rezistenta cladirilor, dar cu siguranta sunt multe astfel de cazuri, numai din ce au vazut la ochi inspectorii. Fiindca nu stie despre ce este vorba, omul poate demola fie un perete portant, fie un stalp", ne-a declarat Dragos Tanasoiu, directorul Directiei de Disciplina in constructii de pe langa Primaria Capitalei.

Cat de rezistente sunt cladirile construite dupa 1990?

Inginerul Dragos Marcu, profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti si proiectant al structurii celor mai inalte cladiri in Romania, explica intr-un scurt interviu pentru HotNews.ro care sint slabiciunile majore ale cladirilor din Bucuresti:

- Cladirile construite dupa 1990 sunt de fapt cladirile construite dupa 2000. Pentru ca in perioada respectiva a inceput sa se construiasca foarte mult. In 1992 a aparut un cod de proiectare la actiunile seismice, cu norme destul de serioase. In 2006 a aparut un nou cod, care a crescut nivelul de performanta ale cladirilor la seism. Acum o sa ma intrebati ce se intampla cu constructiile ridicate inainte de 2006. Si ele au fost proiectate bine, nu este de asteptat sa cada.

- Daca vrem sa judecam pe ansamblu ce s-a construit in aceasta perioada, trebuie sa impartim fondul construit in doua: locuinte individuale si blocuri/cladiri de birouri.

- La blocuri/cladiri de birouri, domeniu unde am lucrat si eu, va pot spune ca nivelul de calitate este cu cel mult peste ce se lucra cu zece ani in urma: s-a lucrat cu proiectanti foarte buni, consultanti din strainatate, firme puternice de constructii, controlul din partea autoritatilor a fost foarte strict, fiind cladiri mari, emblematice. Nu ma astept ca aceste cladiri sa aiba probleme de colaps. E drept, a fost nebunia din anii 2007-2008 cand calitatea s-a mai diluat, dar nu cred ca vor fi probleme de structura.

- Semnul de intrebare la constructiile noi apare la elementele nestructurale, fatade, tavane. Aceste elemente la noi nu se proiecteaza foarte bine. Nu exclud ca mai multe fatade sa crape sau sa cada. Si la peretii cortina am anumite indoieli. Multi sunt facuti prost sau dupa ureche.

- Daca ne gandim insa la locuintele individuale, am mari rezerve. Multe lucrari s-au facut in regie proprie, cu echipe mici de constructori, de o calitate indoielnica. Aici sunt probleme reale in proiectare si in executie. Oamenii, oricat de bogati sunt, platesc putin pentru proiectare, se lucreaza la negru. Autoritatile au efectuat mai putine controale la aceste constructii.

- Din fericire, cutremurul vrancean nu afecteaza constructii de inaltime mica, ci ce cele de inaltime medie. Dar acest subiect nu ar trebui sa genereze atat de multe emotii. In 2010, dintre fenomenele care au dus la pierderi de vieti omenesti si pagube materiale, numai 10% se datoreaza cutremurelor.

Cine intervine in caz de seism?

In cazul unei astfel de catastrofe intra in actiune Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta, din care fac parte: Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, SMURD, responsabilii din spitale, de la companiile de utilitati, Armata, Serviciul de Comunicatii Speciale, SRI.

"In maximum o ora de la data producerii cutremurului, ei trebuie sa se prezinte la sediul Comitetului pentru Situatii de Urgenta din Cale 13 Septembrie. Intre timp se primesc informatii din teren. Avem contracte cu companiile de taximetre, sa anunte prin dispecerat unde sunt cladiri prabusite, incendii, etc. Primele interventii se fac pentru stingerea incendiilor apoi pentru salvarea vietilor omenesti. In cazul in care fortele de interventie nu au suficiente utilaje, se apeleaza la companiile private, in special cele care au constracte cu municipalitatea. Putem cere ajutor si din tara. De exemplu, Ardealul nu este afectat de activitataea seismica si in cateva ore poate veni ajutor de la ei", a explicat Atanasoaei.

Si seful ISU spune ca suntem pregatiti pentru a face fata unei asemenea catastrofe. "Daca ne luam dupa ce a spus domnul Marmureanu, directorul Institutului National de Fizica Pamantului, in Romania nu poate avea loc un cutremur ca cel din Japonia. Dar, daca se va intampla, suntem pregatiti, asta este treaba noastra. La Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta sunt pregatite circa 3000 de persoane sa actioneze. Principalele probleme pe care le avem in asemenea situatii sunt stingerea incendiilor si deblocarea cailor de acces pentru salvarea vietilor omenesti", a declarat pentru HotNews.ro seful ISU Bucuresti.

Pentru cazarea ranitilor, in spitale sunt circa 40.000 de locuri, a declarat Prefectul Capitalei.

"In Bucuresti sunt 200 echipaje SMURD pregatite sa intervina. Pana la sfarsitul anului vor fi 240. Trebuie sa tineti cont ca atunci cand se produce un cutremur, nu vin toate victimele in acelasi timp, ci pe rand. In plus, nu sunt toate aduse la spitalele din Bucuresti, ci pot fi transportate cu elicopterul si in tara. Suntem mai bine pregatiti decat inainte, si continuam sa ne pregatim", a declarat pentru HotNews.ro Raed Arafat, subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii.

Potrivit prefectului Capitalei, in ultimii doi ani, au avut loc trei simulari mari de cutremur, rezultatele actiunilor "incadrandu-se in parametrii acceptati".

Situatia cladirilor care prezinta risc sesimic

Capitala are 113 cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, insumand 3.400 apartamente, si 291 de cladiri incadrate in clasa II risc seismic, insumand 7.705 apartamente. Pana in prezent au fost consolidate doar 20 de imobile insumand 518 apartamente. Primaria Capitalei a fost acuzata in nenumarate randuri ca a gestionat prost aceasta problema, numarul de imobile consolidat in zece ani fiind foarte mic.

Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, dar si alti primari de sector, au cerut Primariei Capitalei sa transfere programul de consolidare la sectoare, pentru eficientizare. Acest lucru insa nu s-a intamplat. In acest moment, costurile consolidarii cladirilor sunt suportate astfel: o parte de Guvern, o parte de primarie, o parte de proprietari.

Desi este o problema de viata si de moarte, Primaria Capitalei este depasita de mult de problema, iar proprietarilor nici nu le trece prin cap sa-si consolideze singuri blocurile in care locuiesc. Principala scuza este ca sunt pensionari si nu isi permit. Mai mult, Sorin Oprescu a declarat duminica la Realitatea TV ca Primaria Capitalei are pe rol 200 de procese cu proprietari care nu doresc sa semneze pentru consolidarea blocurilor, pe banii municipalitatii. In alte tari, nu numai ca nu-ti da statul bani sa faci acest lucru, dar primesti amenzi usturatoare pana iti indeplinesti obligatiile de proprietar sau vinzi.


Sursa

14 martie 2011