Interesul pentru constructii noi s-a diminuat insa mai putin in zonele turistice - Valea Prahovei, Brasov, Constanta si Suceava Bucuresti-Ilfov, Cluj si Suceava - in topul judetelor cu cele mai multe locuinte noi construite.

18164-62.jpgRegiunea Bucuresti-Ilfov, impreuna cu judetele Cluj si Suceava au dominat in ultimii trei ani sectorul de constructii al tarii dupa numarul de noi locuinte finalizate. In perioada anilor 2008-2010, in cele trei zone a fost finalizat un numar de peste 53.000 de unitati locative, echiva­len­tul volumului construit anual in toata ta­ra, potrivit calculelor ,,Fin.ro", bazate pe da­tele Institutului National pentru Statis­ti­ca (INS). Acestea contrasteaza cu esti­ma­rile facute in anii trecuti privind numarul de noi unitati locative ce urmau sa se construiasca intre 2008-2010. Astfel, in anii de glorie ai dezvoltatorilor rezidentiali, pes­te 100.000 de unitati locative (UL) erau anuntate in Bucuresti si intre 5.000 si 12.000 UL pentru fiecare dintre cele mai mari orase din tara, Cluj-Napoca, Timi­soa­ra, Ploiesti, Brasov, Iasi sau Constanta. In realitate, piata a reusit sa livreze doar vreo 8% din ce au promis dezvoltatorii in Bucu­resti si intre 20%-35% in restul oraselor mari. Proiectele rezidentiale au accelerat rapid intre 2006 si prima jumatate a anu­lui 2008, o perioada marcata de o acti­vi­ta­te efervescenta. O multime de dez­vol­tatori nationali si internationali au intrat pe piata, cumparand la repezeala cele mai bune terenuri din principalele orase cu peste 150.000 de locuitori. Criza vanza­ri­lor a pus pe ,,hold" insa cele mai mari pro­iec­te. Doar o parte din ansamblurile aflate deja in constructie au fost continuate, in spe­cial cele eligibile programului ,,Prima casa", dar si cele la care se aplica TVA de 5%. Analistii Cushman&Wakefield consi­dera ca proiectele nu vor fi repornite inain­te ca stocul relativ ridicat al locuin­telor vacante sa fie absorbit. Astfel, in Ca­pi­tala si zona Ilfov, in 2009 au fost livrate aproximativ 8.000 de locuinte, foarte pu­tine din acest stoc gasindu-si cumparatori. Un an mai tarziu, numarul de locuinte noi livrate a coborat la 6.400, cu o rata de absorbtie apreciata intre 20%-30%.

Topul urban/rural

Cu toate acestea, in plan national, Capitala, cu satelitii sai urbani (Otopeni, Voluntari, Bragadiru etc.), a construit in perioada 2008-2010 cele mai multe lo­cuin­te (16.469 UL), potrivit INS. Pe pozitiile ur­ma­toare in topul judetelor cu cele mai mul­te unitati locative terminate in inter­va­lul mentionat se afla orasele din Cons­tanta (6.765), Sibiu (5.065), Suceava (4.859), Cluj (4.548) si Brasov (3.980). In schimb, to­pul judetelor dupa numarul de locuinte construite in mediul rural este condus de Cluj, unde s-au finalizat in perioada 2008-2010 peste 12.500 de unitati locative. Pe lo­cul 2 se afla zona Bucuresti-Ilfov (8.200 UL), urmata de judetul Suceava (6.502 UL).

Zonele in care criza a aplicat cele mai cumplite lovituri sunt judetele Arad, Sibiu si Cluj. Aici contractia sectorului de constructii rezidentiale a consemnat rate variind intre 55% si 66%. Scaderea-record la nivel national a numarului de locuinte finalizate s-a consemnat la Arad, unde anul trecut s-au construit cu 66,4% mai putine locuinte comparativ cu anul de boom imobiliar 2008. La Sibiu contractia a fost de 63,5%, iar in judetul Cluj, de 55,9%.

Judetele neatinse de criza

Interesul pentru constructii noi s-a di­mi­nuat insa mai putin sau deloc in zonele tu­ristice - Valea Prahovei, Brasov, Cons­tan­ta si Suceava. In Prahova, Dam­bo­vita, Mu­res, Maramures sau Valcea n­u­ma­rul de lo­­cuinte noi construite nu doar ca nu a sca­zut comparativ cu 2008, ci, din con­tra, chiar a crescut. Astfel, in anul 2008, an con­si­derat un reper pentru piata de cons­truc­tii rezidentiale din tara, in Pra­ho­va s-au construit 1.558 de locuinte. In 2009, nu­­marul de locuinte finalizate a fost de 1.773 de unitati, iar anul trecut a mai crescut, la 1.843 de unitati locative, potri­vit datelor INS. In judetele Dambovita, Mu­res, Maramures si Valcea, livrarile de lo­­cu­inte noi pe piata au crescut cu 5% pana la 20%.


Sursa

12 mai 2011