Salvaţi Bulevardul Uranus de „dragostea“ ONG-urilor!

Controversele privind legalitatea lucrărilor pentru diametrala Nord-Sud nu fac decât să ţină traficul blocat şi să prelungească disconfortul bucureştenilor.

Diferenţele de viziune despre cum trebuie să arate Bucureştiul se exprimă la noi nu înainte de începerea unor lucrări de amploare, cum ar fi normal, ci la mijlocul acestora. Lipsa de specialişti în dezvoltare urbană este sancţionată de ONG-uri în plin şantier, prin atacarea PUZ-urilor la tribunal. Toate părţile vor reluarea rapidă a lucrărilor, dar fiecare are propria variantă.

Bulevardul care ar urma să lege Guvernul de Parla­ment şi să reducă traficul pe Calea Victoriei este din nou amânat. Dacă exproprierile s-au terminat, a venit rândul ONG-urilor să obţină în instanţă suspendarea lu­crărilor. Ministrul Elena Udrea, im­pulsionată de protestele ONG-u­rilor, a ordonat oprirea întregului proiect, la începutul lunii. Mai precis, minis­trul a cerut ca Inspec­toratul de Stat în Construcţii (instituţie ajunsă în subordinea sa) să oprească lucrările la tronsonul rutier Buzeşti-Berzei. Aso­ciaţia „Salvaţi Bucureştiul" i-a a­mintit ministrului că Tribunalul Bucureşti a anulat pe 12 aprilie PUZ-ul diametralei Buzeşti-Berzei şi că Tribunalul Cluj a suspendat pe 26 aprilie acelaşi PUZ şi autorizaţia de construire pe segmentele Plevnei-Dinicu Golescu şi Occidentului-Piaţa Victoriei. Dosarul de la Bucureşti a fost iniţiat de „Salvaţi Bucureştiul", iar în dosarul de la Cluj printre păr­ţile reclamante au fost „Pro.Do.Mo" şi Centrul Independent pentru Dez­voltarea Resurselor de Mediu. Ală­turi de ONG-uri în aceste demersuri au fost şi Ordinul Arhitecţilor şi Co­misia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI).

Dosarul iniţiat de Asociaţia Sal­vaţi Bucureştiul a anulat o hotărâre a Consiliului General din anul 2006 privind delimitarea spaţiului public aferent viitoarei şosele lărgite. Ins­tan­ţa a anulat astfel un act adoptat în 2006, act considerat a fi incomplet şi fără avizele obligatorii pentru construcţii şi demolări. ONG-ul susţine că autorităţile locale au folosit abu­ziv acest act pentru emiterea autori­zaţiilor de construire şi demolare.

Pe de altă parte, în acţiunea de la Tribunalul Cluj s-au suspendat pe 26 aprilie 2011 PUZ-ul pentru Buzeşti-Berzei şi autorizaţia de construire pe segmentele Plevnei-Dinicu Golescu şi Occidentului-Piaţa Victoriei. Sen­tin­ţele au fost atacate cu recurs dar, conform legii, atunci când se ajunge în justiţie se suspendă lucrările. Asta nu înseamnă că se anulează, dar pâ­nă se rezolvă cazul pe fond, lucrările sunt întrerupte.

Susţinătorii proiectului actual

Proiectul Uranus există încă din anul 2000 în Planul Urbanistic Ge­ne­ral al Capitalei. Declararea de utilita­te publică a dublării tronsonului Bu­zeşti-Berzei-Pârvan s-a făcut încă din 2006. Drept urmare, atât exproprie­rile, cât şi delimitarea spaţiului pu­blic erau într-un fel pregătite încă din ur­mă cu 4-5 ani. Cu toate acestea, a­tacarea în justiţie a proiectului (că­ruia nimeni nu-i neagă anumite im­perfecţiuni) s-a făcut abia în lu­nile din urmă, în timpul punerii în practică a exproprierilor şi după in­trarea buldozerelor.

„Proiectul de infrastructură cred că va reîncepe în câteva zile. Trei tronsoane din cinci n-au nicio pro­blemă legală. În câtva timp se va regla şi problema celor trei imobile, printre care şi Hala Matache, care vor fi mutate câţiva metri", a de­cla­rat Gheor­ghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Bucureştiului.

Preocuparea faţă de situaţia mo­numentelor istorice de pe diametra­la Buzeşti-Berzei se aseamănă până la un punct cu cea faţă de artiştii care dispar dintre noi. Mai precis, despre aceste imobile vechi nu a vorbit ni­meni cu anii, nu s-a investit nici în con­solidarea lor şi nici în in­fras­tructura rutieră din zonă. Astfel că, treptat, aceste imobile vechi, lăsate în paragină, au devenit nişte ruine. „De fiecare dată când vreau să mă apuc de ceva, dau de o asociaţie care sal­vea­ză. Când mă duc la Piaţa Charles de Gaulle, asociaţia se chea­mă «Sal­vaţi Piaţa Charles de Gaulle», când mă duc la Pasajul Muncii, a­pa­re «Sal­vaţi Pasajul Muncii», când mă duc la Piaţa Alba Iulia, apare or­ga­ni­zaţia «Salvaţi Piaţa Alba Iulia»", a spus cu ironie primarul Sorin Oprescu.

„Municipalitatea nu are în aceas­tă perioadă decât un număr extrem de redus de personal specializat pe regenerare urbană. Cred că ne-ar fi fost de mare ajutor dacă anumite ONG-uri foarte active acum ar fi mon­tat un program de reabilitare a unei zone, ar fi coagulat nişte fonduri sau dacă ar fi finanţat anumite studii după ce au atras donaţii în acest sens. Din păcate, aceste organizaţii pun mai mult accent pe critici", a declarat Gheorghe Pătraşcu.

Pe de altă parte, în România este o adevărată problemă cu monumen­tele istorice. Lista acestora a fost fă­cu­tă la începutul anilor '90, cu amin­tirea proaspătă a buldozerelor lui Ceauşescu. Rezultatul este că acum aproape tot ce e vechi a ajuns monument istoric, fapt care îngreunează dezvoltarea infrastructurii oraşului. „Lista monumentelor a fost făcută cu bună credinţă, dar fără rigoare ştiinţifică. Foarte multe imobile vechi fără valoare au fost introduse pe listă şi, în mod ciudat, există şi pu­ţine imobile de valoare care nu fi­gurează acolo. În cazul Buzeşti-Ber­zei, faptul că au fost declasificate uşor spune multe despre valoarea a­celor aşa-zise monumente", a decla­rat Constantin Enache, urbanistul responsabil cu PUZ-urile din zonă. Chiar şi ca „proiect de trecut", varianta reconsolidării imobilelor vechi din zona Pieţei Matache este văzută ca nerealistă de Enache. „Chiar şi dacă prin minune s-ar fi găsit fonduri pentru consolidarea sau conservarea monumentelor, e greu de crezut că ar fi venit în această zonă. Sunt atâtea case valoroase făcute înainte de cutremurul din '40, case ridicate fără norme seismice şi care au nevoie de investiţii. Pe de altă par­te, dacă ar fi bani, s-ar duce în zo­ne precum Calea Moşilor, cu imobile de consolidat mai valoroase decât Piaţa Matache", a adăugat ur­ba­nistul citat.

Împotriva proiectului

Pe lângă Ordinul Arhitecţilor şi CNMI, împotriva proiectului în for­ma actuală s-au pronunţat aproa­pe 20 de ONG-uri, printre cele mai ac­tive fiind Salvaţi Bucureştiul şi Aso­ciaţia pentru Protecţia şi Docu­men­tarea Monumentelor şi Patri­mo­niului (Pro.Do.Mo). „Noi am început procesul încă din octombrie, numai că decizia s-a dat abia în aprilie. Ne aşteptăm să ne consultăm, să vină primăria cu proiectul ei, venim noi cu proiectul nostru, alegem între cele două şi dăm drumul mai de­parte, pentru că nu este interesul ni­mănui să rămână şantier acolo", a declarat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

În esenţă, ONG-urile îşi doresc o dezbatere publică asupra proiectului şi susţin inadecvarea unui mare proiect de infrastructură care să traverseze centrul Capitalei. Acestea in­vocă faptul că politica actuală în ora­şele europene este aceea de a reduce cåt mai mult traficul în centru, prin oferirea pe cât posibil de alternative pe şoselele de centură. „Noi nu vrem o şosea gen Magheru, cu patru benzi de mare viteză. Pe de altă parte, nu suntem de acord nici cu şapte etaje cum vrea primăria în PUZ, adică tot ce ai degajat ca trafic în zonă îl ocupi cu imobilele de birouri la care o să vină maşini şi n-am făcut nimic", spune Nicuşor Dan.

Pagube

Marile proiecte din Bucureşti sunt întârziate prin tradiţie. Dacă până în anii trecuţi, exproprierile se făceau mai greoi, această pro­blemă a început să se facă mai uşor în pre­zent, odată cu noua legislaţie. Acum proiectele încep să fie întârziate de acţiuni ale unor instituţii precum Or­dinul Arhitecţilor, ONG-uri sau chiar de guvernanţi. Aceste entităţi profită de micile vicii ale planurilor municipalităţii şi dau în judecată primarul sau arhitecţii. Dacă astfel de acţiuni pot fi lăuda­bile când vine vorba despre dezvoltări ilegale pe ver­ticală, mai greu de înţeles este întârzierea unor proiecte menite a fluidiza traficul, cu preţul demolării sau mutării unor case lăsate în paragină.

Primarul Sorin Oprescu a preci­zat deja că despăgubirile pe care constructorii bulevardului le cer sunt de aproape 4 milioane de lei pen­tru întârzierea lucrărilor. Asta chiar dacă la aceste lucrări sunt fir­me „abonate" la contracte de infrastructură şi care câştigă licitaţie du-pă licitaţie. Este vorba despre Teh­no­logica Radion şi Euro Construct Trading '98.

„Amânarea aceasta este în dezavantajul oraşului pentru că, în loc să se lucreze în perioada de vară, când bucureştenii sunt în concedii, oraşul nu mai are aşa trafic, iar şantierele se desfăşoară mai uşor, probabil că se va ajunge să se lucreze în sezonul de toamnă-iarnă, cu toate dezavantajele care decurg de aici - şantiere, no­roi etc.", concluzionează Constan­tin Enache.