Românii sunt încă fideli construcţiei de case tradiţionale

Soluţiile alternative la locuinţele clasice au de partea lor avantajul preţului redus şi al duratei mai mici de execuţie a lucrărilor

Piaţa românească abundă în oferte de case din lemn sau din elemente prefabricate. Cu toate acestea, românii sunt fideli în continuare sistemului tradiţional. Constructorii cred însă că viitorul este al noilor tehnologii, care au avantaje precum preţul mai mic sau durata de execuţie redusă.

Ţineţi minte povestea celor trei porcuşori care şi-au făcut trei case din materiale diferite? Cele de paie şi din beţe de chibrit au căzut la prima suflare a lupului cel rău, dar cea de cărămidă a rezistat. Azi lucrurile au evoluat, materialele de construcţie s-au diversificat. Au apărut şi alte cerinţe, printre care şi îndeplinirea unui coeficient termic corespunzător.

Preţul, principalul inconvenient al caselor tradiţionale

Pentru construcţia la roşu a unei case tradiţionale este nevoie de o echipă numeroasă şi variată din punct de vedere al calificării. O întreagă armată de dulgheri, fierari-betonişti, zidari şi muncitori necalificaţi încarcă nota finală de plată. Costurile cu manopera ajung în jurul a 15% din preţul total al lucrării.

Există şi mici trucuri de diminuare a costurilor. Echipa poate fi micşorată prin eliminarea din şantier a operaţiunilor care nu sunt strict necesare. De pildă, fasonarea fierului diverselor tipuri de armături poate fi făcută din depozit.

Astfel, este nevoie de doar doi fierari în şantier, care să monteze elementele deja tăiate la dimensiune. Preţul la kilogram al fierului fasonat este mai mare decât dacă el este adus în şantier la bare sau colaci, dar economiile rezultate din micşorarea echipei acoperă pierderile.

La fel se poate proceda şi cu materialul lemnos. De pildă, în locul cofrajelor clasice de scândură pot fi închiriate cele moderne, tip Doka, care necesită o forţă de muncă de asemenea redusă. De altfel, materialele folosite în construirea unei case tradiţionale – betonul, fierul, cărămizile – sunt principalul motiv pentru care preţul unei astfel de construcţii este mai ridicat decât al celorlalte tipuri de case. Spre exemplu, firma Neoconstruct percepe 2.090 de lei pe metrul pătrat construit de casă tradiţională finisată şi izolată la interior şi exterior.

Aceeaşi firmă are tariful de 1.690 lei pe metrul pătrat pentru casele de lemn şi 1.890 lei pe metrul pătrat pentru vilele combinate zidărie-lemn, în aceleaşi condiţii de finisare. În afară de preţul piperat, o casă tradiţională are şi dezavantajul duratei de execuţie, care poate ajunge şi la doi ani, în funcţie de complexitatea proiectului.

Patru oameni, trei luni, o casă

Un metru pătrat de casă finlandeză Jukkatalo, adus în România de Valtec Domus, costă 600 euro. Costurile cu manopera sunt mult reduse, datorită elementelor prefabricate în Finlanda din care este construită vila. Astfel,o echipă de patru oameni este suficientă pentru a asambla şi finisa construcţia într-o lună.

Constructorul dă termen de trei luni de la data obţinerii autorizaţiei, şi asta pentru că importul din Finlanda durează două luni. Betonul este folosit şi aici, de asemenea sub formă de elemente prefabricate, dar numai la fundaţie. Un avantaj este că fundaţia poate fi executată şi pe vreme de iarnă, cu temperaturi sub 0 grade Celsius, lucru care la construcţiile clasice se poate obţine numai după aditivarea betonului la staţie.

De altfel, materialele de construcţie la casele finlandeze, în preponderenţă elemente prefabricate din lemn, contribuie şi ele, prin costul lor mai mic decât al betonului sau cărămizilor, la un cost final convenabil pentru client. Mai mult, acest preţ include şi electrocasnicele din bucătărie, dar şi finisajele interioare, precum încălzirea prin pardoseală, gresia, faianţa sau parchetul.

În interiorul peretelui prefabricat se află vată minerală de densitate mare, în timp ce la exterior şi interior izolaţia este asigurată de câte o folie de polietilenă. În plus, pereţii interiori sunt finisaţi cu rigips.

„Izolaţia termică pefectă este esenţială, pentru că aceste elemente se fabrică şi sunt folosite în Finlanda, o ţară friguroasă", spune Narcis Someşfălean, preşedinte la Valtec Domus, care îi invită pe cei ce doresc să locuiască o perioadă, în mod gratuit, într-o casă show-room situată în Cluj-Napoca.

Românii, reticenţi faţă de casele din lemn

Amatorii de casă nouă preferă de multe ori betonul şi zidăria în detrimentul lemnului. Asta, deşi preţurile caselor de lemn sunt mai mici decât ale variantei tradiţionale. Constructorii de case din lemn pe sistem „american", „Ossature Bois" sau „Holzrahmenbau" lucrează la preţuri cu 30-40% mai mici decât ale constructorilor care folosesc soluţii clasice.

Ofertele sunt variate. Ele încep de la 250-350 de euro pe metrul pătrat construit cu finisaje şi acoperiş, dar fără fundaţie, instalaţii electrice şi sanitare şi pot ajunge până la aproximativ 500 de euro pentru o locuinţă izolată la exterior şi la interior, cu finisaje şi acoperită cu ţiglă metalică.

Cei care vând astfel de case spun că românii au prejudecăţi faţă de casele din lemn, deşi ele sunt ecologice şi eficiente termic (lemnul are un coeficient termic de trei ori mai mic decât al cărămizii). Asta înseamnă că pierderile termice dinspre interior către exterior ale unei case de lemn neizolate sunt mai mici decât în cazul unei construcţii din cărămidă clasică, de asemenea neizolată.

Sorin Coler, directorul firmei de construcţii Neoconstruct, consideră că neîncrederea va persista încă mulţi ani, dar crede că viitorul aparţine construcţiilor din lemn. „Eu voi recomanda clienţilor o casă pe structură de lemn, deşi noi executăm şi case din zidărie sau combinate.

Consider că există multiple avantaje: costul scăzut, timpul redus de execuţie, costuri reduse de întreţinere, şi nu în ultimul rând energiile pozitive generate asupra omului prin faptul că acesta trăieşte într-un mediu natural, ecologic."

Sistemul Amvic, economii de 5.000 de euro

O altă variantă, care pune accentul pe dimensiunea ecologică, dar şi pe un cost scăzut, are la bază o tehnologie de tip lego. Forţa de muncă necesară ridicării unei astfel de case, în sistem Amvic, din diafragme de beton turnate în cofraje de polistiren, este la jumătatea uneia similare, construită după metode tradiţionale. Astfel, costul unui metru pătrat construit începe de la 500 de euro, cu finisaje de nivel mediu incluse.

Această tehnologie determină şi o durată de construcţie scăzută, cuprinsă între o lună şi trei luni. Marin Cruţescu, directorul companiei Amvic, spune că, în condiţiile aceloraşi coeficiente termice şi suprafaţe, economiile rezultate din construirea unei astfel de case faţă de o construcţie clasică sunt cuprinse între 5.000 şi 8.000 de euro.

„Economiile rezultă din structura care nu mai necesită stâlpi şi centuri, din înlocuirea cofrajelor de lemn cu sistemul de cofraje din polistiren şi din micşorarea preţurilor la finisaje, datorită pereţilor foarte drepţi. În plus, acest tip de casă este prietenos faţă de mediu, prin consumul redus de combustibil necesar încălzirii, dar şi prin faptul că se salvează materialul lemnos necesar în varianta clasică", mai afirmă Cruţescu.

Conform constructorului, un alt avantaj al acestui sistem este şi o economie importantă la factura de energie. Datorită izolaţiei termice foarte performante, costurile pot fi diminuate cu până la 50%.

Polistirenul, cel mai bun izolator termic

Constructorii de pe piaţa românească apelează la soluţii precum lemnul, betonul-armat, cărămida, separat sau în combinaţii. Se pot construi case exclusiv din lemn, din beton-armat în cofraje de polistiren, din zidărie sau combinând aceste elemente.

Gheorghe Polizu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), spune că materialele folosite pentru ridicarea unei construcţii la roşu sunt asemănătoare din punct de vedere al durabilităţii. Nu acelaşi lucru se poate spune şi depre izolaţia termică a diferitelor tipuri de locuinţe. „La fel cum preferaţi friptura de porc, vacă sau pui, tot aşa şi în construcţii, fiecare alege tipul de casă care-i place mai mult.

Materialele existente astăzi pot fi utilizate cu aproximativ aceleaşi rezultate. Din punct de vedere termic, este clar că termoizolantele din materiale plastice, precum polistirenul, sunt cele mai eficiente", spune el.
Lucrurile au evoluat mult faţă de perioada de dinainte de 1989, când specialiştii statului centralizat acreditau ideea că materialele plastice, din care se fac principalele termoizolatoare eficiente, ar trebui folosite exclusiv în industria farmaceutică.

Începând din anul 2009, nicio construcţie nu va mai putea fi vândută dacă nu va avea un certificat energetic, care va lua în considerare, printre alţi parametri, şi pierderile de energie termică. Iar polistirenul este cel mai folosit material termoizolator.

Toate construcţiile, indiferent că sunt făcute din beton, cărămidă sau lemn, sunt izolate termic. Astfel, la exteriorul caselor tradiţionale, polistirenul se montează peste un strat de tencuială cu grosimea de doi centimetri, aplicat pe zidurile de cărămidă.

La fel se procedează şi la casele de lemn, cu menţiunea că în acest caz montajul polistirenului se face direct pe peretele exterior. De altfel, cofrajele din polistiren au început să fie tot mai des folosite şi pe piaţa românească. În interiorul lor se toarnă pereţii casei, din beton-armat, şi astfel izolaţia termică este deja făcută.