Românii nu vor să se asocieze pentru Prima Casă

Când vine vorba de imobiliare, românii par că nu mai reacţionează la niciun stimulent. Chiar dacă sunt activi de aproape trei luni, pilonii doi şi trei ai programului Prima Casă nu au atras niciun doritor.

În contextul în care media zilnică a garanţiilor acordate de stat pentru achiziţionarea de locuinţe finalizate a scăzut drastic, de la nivelul de 200 de dosare până la 80, pe zona construcţiilor de la zero şi a celor prin asocierea a minimum şapte persoane nu s-a înregistrat până acum nicio cerere. „Cele două metode de finanţare sunt active de mai bine de două luni. Am auzit că băncile au discutat cu persoane interesate de această zonă, dar procesul e mai greoi", a declarat pentru Capital Irina Constantinescu, directorul executiv al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Noile opţiuni de garantare au fost introduse din 18 iunie 2010 şi prevăd un plafon maxim de 70.000 de euro pentru construcţia unei locuinţe de la zero şi a unui plafon de 75.000 de euro pentru persoanele organizate în asociaţii fără personalitate juridică, de minimum şapte membri, care doresc să îşi construiască singure locuinţele. Andrei Sandu, directorul agenţiei imobiliare MediaCity, s-a hotărât să intre pe dezvoltare imobiliară imediat ce partea de consultanţă a început să dea semne de moleşeală. El intenţionează să construiască apartamente ale căror preţuri să fie ancorate în noile condiţii de piaţă. Pentru a putea avansa preţuri mai reduse, s-a decis să apeleze la metoda asocierii şi să contracteze un credit prin Prima Casă. „Băncile înscrise în programul Prima Casă nu funcţionează pe pilonii doi şi trei, pentru că îl consideră prea riscant. Eu am un teren pe care am vrut să dezvolt un proiect de 70 de apartamente, după cerinţele pieţei, prin asociere, însă băncile pe care le-am contactat în acest sens nu m-au băgat în seamă", susţine Andrei Sandu.

Nu merită osteneala

Principalul motiv pentru care majoritatea băncilor înscrise în programul „Prima Casă" nu oferă credite pentru construcţia de locuinţe pare să fie riscul prea mare. „Băncile nu au pus la punct un sistem prin care să monitorizeze construcţiile pe care le finanţează. Este greu să ţii mai mulţi proprietari sub control. Încă de la început, a părut greu de aplicat acest sistem, de aceea băncile nici nu au luat în calcul aşa ceva. Pe de altă parte, mai intervine o problemă: ce se întâmplă dacă, pe parcursul lucrărilor, constructorul invocă scumpirea materialelor şi îţi cere un buget mai mare, iar banca nu îţi mai dă", explică Daniel Tudor, head of real estate division din cadrul Volksbank.

Lipsă de interes

Pe de altă parte, nici apetitul românilor pentru achiziţii imobiliare nu mai este la acelaşi nivel. Dacă pe segmentul de locuinţe vechi încă se mai fac tranzacţii, nu acelaşi lucru se poate spune despre apartamentele de la dezvoltatori. Volumul total al vânzărilor, în ansamblurile mari, cu peste 200 de locuinţe, a atins aproximativ 600 de unităţi în primele şase luni din 2010. Chiar dacă numărul locuinţelor vândute în această perioadă este mai mare cu 85 de unităţi faţă de rezultatele primei jumătăţi a anului trecut, trebuie luat în considerare faptul că stocul apartamentelor livrate, dar nevândute a crescut la 3.700, de la 2.500 de unităţi înregistrate la finalul anului trecut, potrivit Colliers International.

„Lumea nu se mai înghesuie la credite. De-abia s-au consumat 30% din bugetul pe Prima Casă din acest an, care este redus faţă de cel din 2009. Cred că de acum piaţa se va mişca mai mult în zona chiriei. Lumea, când îşi face socoteala, se gândeşte că decât să dea 400 de euro rată şi să îi ia casa banca, mai bine stă cu chirie. Mai ales că chiriile au tot scăzut", este de părere Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR). Acesta consideră că „Prima Casă" prin asociere ar putea fi totuşi atractivă pentru micii dezvoltatori din provincie.

Un alt motiv pentru care clienţii interesaţi de construcţia unei locuinţe au întârziat să apară este şi dosarul stufos ce trebuie depus la instituţia de credit. În plus, obţinerea unei autorizaţii de construire mai împinge puţin termenul.

„Am avut discuţii cu clienţi, dar nu cred că s-a finalizat vreuna. E complicat să găseşti şapte oameni care să se înţeleagă. O persoană singură care vrea să îşi cumpere o garsonieră sau un apartament ia această decizie în câteva săptămâni; dacă e căsătorită, se dublează timpul. Când sunt şapte, vorbim de şapte familii. Eu cred că va avea priză, dar după o perioadă mai lungă", a subliniat Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, una dintre puţinele bănci care oferă credite şi pe această zonă. Dacă în ceea ce priveşte Prima Casă prin asociere majoritatea jucătorilor nu se aşteaptă nici pe viitor la o cerere prea mare, se consideră că segmentul de credite destinate construcţiilor de la zero ar putea avea succes.

„Pentru construcţiile de la zero, nu văd alt motiv al lipsei de clienţi decât slaba promovare a acestui produs. S-a discutat dacă să se aplice programul şi pe zona construcţiilor de la zero, dar consumatorii finali nu au mai ajuns să afle normele de aplicare. Oameni interesaţi de construcţii în regie proprie există, în primul rând pentru că sunt mai ieftine decât alte produse similare de pe piaţă", a menţionat Ştefania Baldovinescu, manager al diviziei de consultanţă din cadrul Colliers International. În a doua variantă a programului Prima Casă s-au înregistrat până acum 9.000 de cereri, în valoare cumulată de circa 370 de milioane de euro. În acest context, plafonul de garantare, în sumă de 700 de milioane de euro, repartizat băncilor pentru 2010, pare greu de consumat până la sfârşitul anului.

370 de mil. euro au cheltuit românii pentru achiziţionarea primei case, în ultimele şase luni

600 de locuinţe noi, cuprinse în ansambluri mari, au fost vândute în primul semestru al acestui an