În lume, există oraşe întregi care au ajuns la independenţă faţă de combustibili fosili. Locuitorii lor nu mai plătesc de zeci de ani factura la gaze, iar costurile de întreţinere ale caselor converg către zero. În România, aceste proiecte sunt admirate de către toată lumea, de la arhitecţi şi dezvoltatori, până la autorităţi. Cu toate acestea, numărul proiectelor eco este infim raportat la întreaga piaţă de construcţii. Lipsa de informaţii faţă de ce presupune o construcţie verde este o problemă importantă, dar şi implicarea minimală a autorităţilor în aceste proiecte este de blamat. Astfel, una dintre cele mai mari organizaţii de profil a pornit o campanie pentru rezolvarea problemelor şi începerea procesului de transformare a României într-o ţară verde.

29879-tumblr_lljmmmy.jpgPionieratul oraşelor verzi aparţine Suediei. Acolo, începând cu anul 1983, s-a dezvoltat o reţea de 70 de eco-municipalităţi, care însumează 25% din municipalităţile din Suedia. Această reţea include şi capitala Stockholm. În timp, unele dintre aceste localităţi au ajuns la independenţă faţă de combustibilii fosili, iar modelul a avut un asemenea succes încât a fost replicat în mai multe ţări, inclusiv de către unele municipalităţi din SUA, Japonia, Noua Zeelandă, Estonia, Argentina sau Kenya. Germania a anunţat şi ea că vrea să renunţe la combustibilii fosili până în anul 2050. Momentan, România este departe de aceste planuri, dar fiecare lucru are un început. Tocmai de aceea, Romania Green Building Council, una dintre cele mai importante organizaţii din domeniu, a început să mobilizeze arhitecţii, constructorii şi municipalităţile către această direcţie.

„În România, există atât interes cât şi expertiză pentru a construi proiecte verzi în viitorul apropiat. Chiar dacă piaţa este incipientă din acest punct de vedere în momentul de faţă, apariţia unor exemple de succes în viitorul apropiat este aşteptată. Tendinţa este clară: tot mai mulţi arhitecţi şi dezvoltatori iau în considerare această opţiune în cazul unei noi investiţii”, arată un studiu al Romania Green Building Council.

În următorii doi ani, aproape toţi constructorii şi dezvoltatorii chestionaţi au în plan să ridice locuinţe verzi

Potrivit studiului, 44,4% dintre dezvoltatorii chestionaţi au declarat că sunt sau au fost implicaţi anterior în dezvoltarea unor proiecte verzi în România şi la nivel intenaţional, iar 88,9% au în plan dezvoltarea unor proiecte verzi în România, în următorii unu-doi ani.

Dintre arhitecţi, 55.6 % au declarat că au fost implicaţi anterior în dezvoltarea unor proiecte verzi, iar 88.9% intenţionează să incorporeze tehnologii şi materiale verzi în proiectele viitoare.

Interesul este deci evident, dar punerea în practică este problematică. Inerţia stilului vechi de a construi este atât de mare, încât mulţi dintre cei implicaţi sunt de părere că ar fi nevoie chiar de impunerea prin lege a unor standarde mai ridicate pentru a mobiliza piaţa să construiască verde. De asemenea, se impun drept necesare măsurile fiscale încurajatoare pentru cei care se implică în acest demers. Adică beneficii din partea statului atât pentru arhitecţi şi constructori, cât şi pentru utilizatorii finali.

„De cele mai multe ori, dezvoltatorul clădirii şi beneficiarul final sunt părţi diferite. Dezvoltatorul este cel care suportă costul iniţial, beneficiarul este cel care e interesat de costuri de operare reduse. Există beneficiari care sunt conştienţi de avantajele achiziţionării de construcţii verzi şi sunt pregătiţi să plătească un preţ premium, însă nu toţi cumpărătorii pot fi incluşi în această categorie. Soluţiile de spargere a acestui cerc vicios sunt de informare şi educare a tuturor grupurilor implicate (dezvoltatori, arhitecţi, beneficiari finali)”, arată raportul RoGBC.

Constul iniţial poate fi mai mare, dar el se recuperează în timp, prin economiile aduse de clădire

De altfel, costul unei case verzi este cel care sperie atât utilizatorii finali, cât şi o mare parte a constructorilor şi arhitecţilor. Având în vedere că, în momentul de faţă, piaţa în domeniul construcţiilor eficiente energetic şi cu impact redus asupra mediului este încă la început, costurile adiţionale de construcţie pot fi uneori mai mari. Dar este important de reţinut faptul că, spre deosebire de o casă clasică, investiţia iniţială dintr-o casă verde se recuperează în timp, prin costurile de operare ale clădirii semnificativ mai mici pe durata de viaţă a acesteia.

„Având în vedere beneficiile pe care dezvoltarea de construcţii verzi le implică pentru societate, autorităţile publice ar trebui să se implice în înlăturarea barierelor de piaţă existente în acest moment. În momentul în care tot mai mulţi cetăţeni sunt interesaţi şi iau în considerare nivelul de performanţă energetică a clădirii în procesul de cumpărare/închiriere – tot mai mulţi dezvoltatori vor fi încurajaţi să dezvolte clădiri cu un înalt grad de eficienţă energetică”, conchide raportul.

Reducerea taxei pe proprietate sau scutirea de la plata acesteia pe o perioadă de timp, timpi mai scurţi decât cei legali pentru obţinerea autorizaţiilor sau bonusuri pentru stabilirea parametrilor tehnici ai clădirii sunt doar câteva din soluţiile identificate. Din concluziile raportului, autorităţile sunt absolut interesate să se implice în acest demers. Momentan însă, determinarea lor este doar la nivel verbal. Practic însă, în acest moment, Programul Multianual de Reabilitare Termică a blocurilor este cel mai important demers al autorităţilor locale.

PE ACEEAȘI TEMĂ Casa ideală: fără facturi pentru căldură sau electricitate, scoasă la vânzare cu 50.000 euro