Toate semnalele pozitive pe care România le-a primit în ultima perioadă erau necesare, dar nu neapărat sustenabile, arată specialiştii The Economist. Ei avertizează că România trebuie să îşi pună centura de siguranţă pentru anul 2012, care s-ar putea dovedi unul mult mai dificil decât se anticipează.
Efectele crizei datoriilor de stat din Zona euro, accesul dificil la credit şi începerea
programului de restituire a împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional anunţă un an dificil pentru România în 2012. Mai mult de atât, bugetul se bazează pe estimări prea optimiste, arată
The Economist. Potrivit publicaţiei, veştile bune pe care românii le-au primit în ultima perioadă se referă doar la o perioadă foarte scurtă de timp.
„După doi ani de recesiune şi austeritate, românilor le-ar prinde bine nişte veşti bune. Aşa că anunţul recent, că economia a crescut cu 4,4% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost primit călduros. Însă optimismul nu are şanse să dureze, din cauza efectelor crizei din Zona euro, situaţiei dificile din sistemul bancar şi tranşelor datorate FMI, de anul viitor", notează The Economist.
Traian Băsescu a refuzat să ofere garanţii că 2012 va fi un an mai bun
Nici măcar acordul de uniune fiscală nu va putea ajuta evoluţia spre negativ a ţării noastre, arată The Economist. La aceasta idee subscrie şi preşedintele Traian Băsescu. Acesta a declarat deja faptul că acordul de uniune fiscală nu influenţează românii nici în minus, nici în plus. În acest context, preşedintele a refuzat să ofere o garanţie a faptului că pensiile şi salariile bugetarilor nu vor fi diminuate în 2012. Singura promisiune pe care Băsescu a vrut să o facă a fost aceea că, pe viitor, vor fi evitate asemenea contexte economice dificile.
„Cred că acordul nu îi va afecta pe români în niciun fel. Nici în minus, nici în plus. Dar îi va garanta fiecărui român că va trăi într-o Uniune Europeană sănătoasă financiar, care nu va mai trece prin astfel de crize. Cred că este bine pentru români să ştie că România face parte din acest acord", a spus Traian Băsescu.
Ce schimbări aduce acordul de uniune fiscală?
La Consiliul European de iarnă s-a stabilit că ţările din Zona euro şi alte şase state din afara blocului monetar, printre care şi România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea şi intregrarea fiscală puternică la nivelul UE.
Noua guvernanţă fiscală presupune că bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut nominal.
De asemenea, Consiliul European a stabilit că regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul unei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.
CITEȘTE ȘI Planul secret al preşedintelui Consiliului European de salvare a Zonei euro
12 December 2011
