România şi Bulgaria aderau la Uniunea Europeană, acum cinci ani, într-o atmosferă de stabilitate. Cele două ţări au fost atrase de principalele caracteristici ale Uniunii Europene, prosperitatea şi siguranţa economică. Astăzi, cele mai noi membre ale Uniunii sunt măcinate de dezamăgire, notează publicaţia Deutsche Welle.
Integrarea României şi a Bulgariei în Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. După cinci ani,
apartenenţa la UE nu mai reprezintă o garanţie pentru un climat economic liniştit sau pentru o viaţă mai bună. Mai mult decât atât, introducerea monedei unice pare departe de realitate, în
cazul ambelor state.
Bulgaria şi România sunt criticate adesea în Parlamentul European
La Bruxelles, părerile despre cele două state sunt împărţite în două - unii privesc cu o oarecare compătimire situaţia celor două ţări, alţii le critică fără milă deciziile politice. Mai mult decât atât, încă există membri ai Parlamentului European care consideră că România şi Bulgaria nu sunt pregătite nici acum pentru a fi cu adevărat membre ale Uniunii Europene.
Pentru ca cele două state să fie acceptate în Uniunea Europeană, încă de la început, au fost stabilite standarde clare. În plus, atât România, cât şi Bulgaria, fac obiectul unor controale speciale, chiar şi în prezent. Cu toate acestea, nici măcar criticile nemiloase ale UE nu au adus schimbări cu adevărat vizibile, astfel că România nu va primi cele 19 miliarde euro îndreptăţite de la Bruxelles, până în 2013.
Bulgarii consideră că ţara lor este un membru de rangul doi al UE
Cel mai sărac stat din blocul comunitar, Bulgaria, este pe ultimul loc la capitolul veniturilor, pensiilor, al productivităţii muncii sau eficienţei energetice, subliniază Deutsche Welle. În continuare, autorităţile de la Sofia sunt criticate pentru lipsa reformelor judiciare, sunt depunctate pentru lupta împotriva corupţiei, a crimei organizate şi a traficului de persoane. De asemenea, numele Bulgariei apare des în ştirile internaţionale despre nivelul scăzut al protecţiei copiilor.
În schimb, mulţi bulgari se plâng de faptul că ţara lor a devenit un membru de rangul doi al UE, fără drepturi depline. Ca dovadă, aceştia subliniază că există restricţii pe piaţa europeană a muncii. Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, bulgarii şi românii trebuie să solicite permise de muncă în 10 dintre cele 27 de state membre ale blocului comunitar.
CITEŞTE ŞI: România trebuie să îşi pună centura de siguranţă: 2012 va fi un an dificil, arată The Economist
2 January 2012
