De peste 20 de ani mii de oameni aşteaptă restituirea caselor şi terenurilor confiscate de regimul comunist, cum s-a întâmplat în alte ţări din Est.

24471-219985-218251-case-nationalizate.jpgMii de români, unii dintre ei octogenari, aşteaptă de peste 20 de ani restituirea caselor şi terenurilor ce le-au fost confiscate familiilor lor între 1945 şi 1989. Doar o mică parte au primit despăgubiri, ca urmare a aplicării inechitabile a legii, potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). România este repetenta Europei în materie de restituire a bunurilor confiscate de regimurile comuniste, majoritatea celorlalte ţări rezolvând această problemă spinoasă la începutul anilor 1990, comentează agenţia France Presse într-o amplă analiză dedicată chestiunii proprietăţilor confiscate de comunişti în ţara noastră.

"Săptămâna trecută, cei care continuă să aştepte această restituire au simţit o profundă nedreptate, după ce Guvernul a propus plafonarea compensaţiilor la 15% din valoarea reală a bunurilor, adică o scădere drastică, de la 100% cât se prevede în prezent. Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, care recunoaşte şi el că e o nedreptate, a invocat constrângerile bugetare, susţinând că plata integrală a despăgubirilor ar costa statului 16 miliarde de euro, o cifră contestată”, notează AFP.

Posibilă explicaţie

"Factorul cel mai important în întârzierea cu care România a abordat chestiunea restituirilor este reproducerea elitelor comuniste după Revoluţia din 1989”, a declarat pentru AFP Lavinia Stan, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Saint-Francois-Xavier din Canada şi autoarea unui studiu pe această temă. "În alte ţări ale Europei de Est, elitele comuniste au fost în mod clar înlocuite cu lideri necomunişti, dar în România liderii comunişti de rangul doi au luat locul familiei Ceauşescu şi apropiaţilor săi”, a adăugat aceasta. "Cum mulţi trăiau în proprietăţi naţionalizate, nu aveau niciun interes să lase proprietarii spoliaţi să-şi recupereze bunurile”, a explicat Lavinia Stan.

Parcursul kafkian al unui păgubit France Presse prezintă şi "drumul kafkian” al unui român păgubit. "Când a început demersurile pentru a recupera proprietatea bunicului său naţionalizată abuziv de regimul comunist, Marian Dobre nu-şi imagina bătălia kafkiană care îl aştepta şi care i-a erodat uneori moralul”, scrie France Presse. "Acest proiect este o mare bădărănie”, a declarat pentru AFP Marian Dobre, inginer de telecomunicaţii.

În 2007, justiţia a decis că trebuie să primească o compensaţie de 1,09 milion de lei (230.000 de euro) pentru o proprietate, restituirea terenului fiind imposibilă.

La Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), nişte intermediari le-au propus celor din familia Dobre să le cumpere dosarul şi să le dea în schimb pe loc 40% din compensaţia datorată de stat. Au refuzat. În timp ce simplii cetăţeni stau cu dosarele blocate ani la rând, aceşti intermediari obţin examinarea prioritară a dosarului, apoi şi despăgubirile, datorită relaţiilor pe care le au, arată numeroase rapoarte.

În 2011, vicepreşedintele ANRP a fost inculpat pentru trafic de influenţă. ANRP a informat familia Dobre la finele lui 2010 că la nivelul comisiei centrale s-a decis emiterea unei decizii conforme cu despăgubirile prevăzute de justiţie pe care o va primi prin poştă. După un an şi cinci luni, încă nu au primit nici scrisoarea, nici compensaţiile, şi a lansat un nou proces. "Sunt un cetăţean care îşi plăteşte impozitele, am o decizie irevocabilă a justiţiei, de ce mai trebuie să lupt cu instituţiile?” - se întreabă Marian, pentru a adăuga: "Când văd în ce măsură nu se respectă dreptul în această ţară, îmi spun că viitorul fetiţei noastre de 12 ani va fi în străinătate”.

 

Sursa