Agricultura în România este unul dintre cele mai importante domenii de activitate. Potenţialul este uriaş, dar câştigurile se limitează la titlul de rezonabil. Iar în anii cu condiţii meteo neprielnice, situaţia devine catastrofală. Aşa se va întâmpla şi anul acesta, când se aşteaptă pierderi de 800 milioane euro din cauza secetei. Dincolo de lamentările agricultorilor, există şi soluţiile, există pârghiile necesare pentru a menţine producţia la acelaşi nivel, indiferent de vreme. Dar asta ar presupune ca agricultorii români să investească, iar o asemenea teorie încă este luată în derâdere, la noi în ţară.
Agricultura din România încă depinde aproape în totalitate de condiţiile meteo. În alte
ţări, un asemenea risc este considerat absurd. Mai ales atunci când, mai mulţi ani la rând, anotimpurile au demonstrat că nu ne mai tratează cu aceeaşi consecvenţă ca înainte. Verile sunt prea
calde, iernile prea scurte, iar seceta s-a transformat într-un cuvânt de ordine. Cu toate acestea, agricultorii români încă nu iau în calcul sistemele de irigaţii. Unii sunt obişnuiţi de
generaţii întregi să lucreze fără ele. Alţii sunt sceptici. Alţii pur şi simplu nu vor să facă o investiţie care, deşi poate fi un efort la început, va fi recuperată cu certitudine în anii care
urmează.
„Proprietăţile din România sunt slab echipate cu sisteme de irigaţie. Acesta este motivul pentru care lupta împotriva „fenomenelor naturii" este pierdută tot mai des, iar culturile sunt tot mai sărace. Micro-întreprinzătorii agricoli au alternativa de a fuziona parcelele de teren în exploataţii agricole mai mari pentru a putea accesa mai uşor produse bancare de finanţare şi alte oportunităţi oferite de economia de piaţă”, a declarat Sorin Mititelu, Director Managementul Segmentelor Retail BCR.
Paguba agricultorilor reticenţi la schimbare creşte câştigurile celor tehnologizaţi
Investiţia ar fi cu atât mai uşor de recuperat în anii problematici, cum ar fi cei cu producţie decimată de secetă. Agriculturii care folosesc deja sisteme de irigaţii ştiu bine că, atunci când concurenţa este răpusă de condiţiile meteo nefavorabile, vânzările lor ating cote maxime. Iar anul acesta, potrivit statisticilor, România este pe cale să piardă 800 milioane de euro datorită recoltei slabe. Specialiştii sunt de părere că aproape jumătate din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii. Exact aşa cum se întâmplă în ţările dezvoltate ale lumii.
„Diferenţa majoră dintre terenurile agricole din România şi ţările bine dezvoltate rămâne exact la nivel de calitate a serviciilor. Pentru că, în Marea Britanie, acolo unde terenul costă chiar 25.000 euro/ha, nu se vinde o bucată de câmp, ci se vând facilităţi. Proprietarul englez vinde proprietatea cu canale de irigaţie, sisteme subterane de irigaţie, cu drumuri foarte bune de acces atât vara, cât şi iarna. Nu vinde un hectar pe care să se apuce cineva să cultive, pentru că nu este rentabil. El vinde o fermă de 100 de hectare la preţul de 2.500.000 euro. Este vorba despre exploatare agricolă, cultură agricolă, pe care noi abia o dezvoltăm, cu greu”, spune Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Răsăriteană.
Comparaţia se poate face şi cu ţările vecine, nu numai cu cele foarte bine dezvoltate. În urma unei asemenea comparaţii reiese faptul că în România, agricultura încă se face rudimentar. Gospodarii autohtoni încă preferă să faci singuri totul, în loc să mecanizeze măcar procesele dificile.
„În România sunt 3,2 tractoare la 100 de gospodării, în timp ce acest raport este de 11,9 în Ungaria, 43,9 în Polonia şi 70,9 în Cehia”, continuă Bogdan Speteanu, preşedinte BCR Leasing.
În viitorul apropiat, vom asista la o schimbare radicală de atitudine, forţată de împrejurări
Tocmai din cauza muncii greoaie, mulţi agricultori ocolesc terenurile de clasa B. Românii evită să cumpere terenuri agricole cu exces de umiditate, inundabile, terenurile de pe culmile şi versanţii dealurilor, care nu pot fi folosite decât pentru păşuni. Mai intră în această categorie terenurile cu livezi, care nu îţi pot oferi o producţie record, precum şi terenurile cu exces de nisip: zone cu dune de nisip, câmpuri nisipoase. În viitorul apropiat însă, şi acestea vor fi la fel de tentante pentru cumpărători.
„Când se vor termina terenurile agricole fertile lesne de înglobat, oamenii se vor năpusti pe ce rămâne. Pentru că şi alea, dacă investeşti, îţi aduc nişte rezultate. Asta se va întâmpla în următoarea decadă, între 10 şi 20 de ani", arată reprezentantul Nobila Casă Răsăriteană.
Acest trend se resimte deja, potrivit sondajelor. Conform datelor unui studiu derulat de către BCR în rândul a 200 dintre clienţii săi din domeniul agricol, printre priorităţile antreprenorilor agricoli se numără adapatarea tehnologiilor agricole deţinute la condițiile climatice (60%), creşterea afacerii şi a suprafeţei cultivate (52%), obţinerea fondurilor pentru dezvoltare (42%) şi asigurarea culturilor (20%).
CITEȘTE ȘI: Terenurile agricole, un segment al pieţei imobiliare ţintit de investitorii străini
17 September 2012
