Din 2010 până acum, s-a simţit un trend puternic al investitorilor care vin în România să cumpere terenuri agricole. În acest context, ministrul Agriculturii a început o campanie susţinută prin care încearcă să îi înveţe pe ţărani valoarea terenurilor lor. Ideea principală este că în loc să îl vândă, ar putea să îl muncească. Astfel, ar putea obţine venituri chiar mai mari, pe termen lung.

21737-4.jpgProprietarii de terenuri agricole din România îşi văd proprietăţile mai degrabă ca o povară, decât ca o sursă de venit. Motiv pentru care le lasă neîngrijite şi preferă să le vândă pentru orice sumă, oricui se arată interesat de o tranzacţie. Ministrul Agriculturii a încercat, în acest context, să le arate ţăranilor faptul că investitorii sunt în România în număr tot mai mare. Suprafeţele cumpărate de străini sunt între 700.000 şi 800.000 ha.

"Este mult. Ceea ce este foarte important e că cele mai mari suprafeţe s-au cumpărat din 2010 spre 2011 încoace. Această presiune continuă, nu întâmplător spuneam că trebuie să aveţi cea mai mare grijă. Spuneam şi în 1994-1995, terenurile nu se vând oricui, oricum şi cu oricât, pentru că ele sunt valoroase, iar terenurile agricole în viitor vor fi şi mai valoroase. Pământurile care produc valoare vor rămâne valoroase. Păstraţi-le şi eventual creşteţi şi sistemul de ferme, poate adunaţi pământurile la un loc", a sugerat Valeriu Tabără.

Transilvania, una dintre cele mai neglijate zone cu terenuri agricole

Multe dintre terenurile aflate în această situaţie sunt, potrivit ministrului, în Transilvania. Pentru proprietarii care îşi lasă terenurile de izbelişte, ministrul a reamintit că se pregătesc legi şi sancţiuni speciale.

"Este o zonă pe care ar trebui s-o privim cu mai multă atenţie, şi aici mă adresez deţinătorilor de terenuri. Legea privind igienizarea terenurilor este pe proceduri şi o vom susţine dincolo de ce înseamnă unele interese politice. Sunt probleme de a nu pune taxe şi a elimina taxele, dar să ne gândim că aceste terenuri trebuie să producă, dar să nu producă necazuri celor care lucrează şi care investesc. Se dau bani pe terenuri care se lucrează sau pe care se aplică bunele practici agricole, asta înseamnă curăţarea lor. Aveţi o valoare, pe care trebuie s-o întreţineţi la un potenţial de producţie", a afirmat Valeriu Tabără.

Ministrul i-a mai îndemnat pe fermieri să nu vândă terenurile acum, indiferent unde se găsesc ele sau în ce stare sunt.

"Să nu vindeţi pământurile acum. Chiar rupturile, cum spunem noi, acolo unde se vede scheletul solului. Şi ele au valoare şi o să vedeţi în perioada următoare presiunile care se vor face pe ceea ce înseamnă piaţa funciară în România", a conchis Tabără.

Cererea pentru terenurile agricole va fi cu atât mai mare cu cât producţia de hrană la nivel mondial va trebui să crească cu 70%, până în 2050, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor unei populaţii în creştere, arată estimările Organizaţiei pentru Agricultură şi Hrană. În contextul ameninţării unei foamete globale, proprietarii români nu ar trebui să neglijeze terenurile arabile, atrag atenţia specialiştii europeni. Totuşi, preţurile de la noi nu sunt atât de mici încât să atragă ca un magnet investitorii străini, mai ales că mulţi dintre ei sunt învăţaţi cu un standard de calitate care la noi este încă departe de a se aplica.

Citeşte aici care sunt motivele pentru care unii investitori nu vor să cumpere terenuri agricole în România


31 October 2011