Încă de la începutul acestui an, economia a crescut peste aşteptări. Ritmul s-a păstrat până în trimestrul trei al anului, după cum arată studiile. Analiştii băncilor, oficialii INS şi chiar cei ai BNR sunt cu toţii de acord că există o creştere. Românii însă, fie ei oameni de rând sau chiar şi oamenii de afaceri, nu simt încă nicio schimbare. Perioada următoare este una controversată: unii specialişti sunt de părere că se va deschide accesul la credite, iar consumul va creşte. Ceilalţi însă, consideră că următoarele 6-12 luni nu au cum să aducă schimbări importante în bine.

31306-economie-romania-shutterstock.jpgPotrivit statisticilor, economia românească din anual 2013 merge din bine în mai bine. Creşterea economică este supusă unei revizuiri pozitive continue. Cele mai recente prognoze estimează o creştere cuprinsă în intervalul 1,4 – 2,4% . Trendul pozitiv este aşteptat să se simtă chiar mai puternic, în următorii doi ani. Creşterea economică ar trebui să atingă 2,7% în 2014, urmând ca în anul 2015 să se situeze în jurul valorii de 3,5%, după cum arată „Raportul de ţară” din iulie 2013, semnat de Global Insight. Perspectivele aduc o puternică undă de optimism şi există aşteptări că va fi mai bine pentru fiecare în parte, odată cu relansarea creditării. 

Menţionăm şi decizia Băncii Naţionale a României de a reduce rata dobânzii de referinţă de la 5,25% la un minim istoric de 5%. În funcţie de traiectoria inflaţiei, se aşteaptă ca BNR să acţioneze în mod similar, cel mai probabil şi în luna octombrie a.c. BNR este mult mai încrezătoare în încadrarea inflaţiei în banda prognozată şi, ca urmare, intenţionează să micşoreze costurile de împrumut şi să contribuie la creşterea încrederii în mediul economic local care a început cu rezultate foarte bune încă din T1-2013”, arată oficialii Jones Lang LaSalle.

Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple. Modificarea dobânzii de referinţă nu atrage după sine ieftiniri importante ale creditelor şi nici nu se aplică imediat. În general, modificarea dobânzii de politică monetară se simte în dobânzile percepute de băncile comerciale într-un interval de de trei-şase luni. Aşadar, creşterea imediată a consumului nu ar trebui să fie de aşteptat.

Constituirea dobânzilor băncilor comerciale are multe alte componente în afară de dobânda de referinţă. E vorba în primul rând de disponibilitatea banilor, iar băncile din România, care sunt subsidiarele băncilor occidentale, fac rost greu de bani. Ele nu se mai pot împrumuta ieftin de la băncile mamă şi atunci normal că dobânda creditelor băncilor comerciale ţine cont de toţi aceşti factori şi nu scade imediat cu dobânda de politică monetară BNR”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Radu Zilişteanu, prof. dr. în economie.

Stabilitatea pe care o trăieşte economia românească este una şubredă

În plus, stabilitatea pe care o trăieşte economia românească este şubredă, construită pe o temelie departe de a fi solidă. Tocmai de aceea, veştile bune sunt momentan doar cifre în statistici şi nu au niciun impact direct notabil asupra locuitorilor ţării.

RECOMANDARE: România se poate îndrepta către dezastru, împinsă de exigenţele FMI, atenţionează analiştii Reuters

Creşterea economică despre care vorbesc prognozele este bazată în principal pe exporturi şi, probabil, pe un an agricol bun. În mod normal, IMM-urile ar fi cele care ar putea să dezvolte economia, dar nimeni nu încearcă măcar să redreseze acest segment. Aşa se explică faptul că această creştere economică de maximum 2% din 2013, nu se simte în buzunarul omului de rând. În imobiliare în particular, nu văd niciun fel de reviriment până la sfârşitul anului. şi asta pentru că fundamentele, o cerere solvabilă, ofertă şi aşteptări, nu se modifică. Nu văd cum s-a putea modifica”,

Lista riscurilor rămâne lungă, în ciuda creşterilor resimţite

De asemenea, în ciua creşterilor încă timide pe care le resimţim, lista riscurilor rămâne una lungă. Întreaga lume se luptă în continuare pentru găsirea sau menţinerea unui echilibru economic, iar o singură piesă căzută din acest domino poate destabiliza economiile la nivel global. România, spun specialiştii, este sensibilă în mod special.

„Trebuie să plecăm de la premisa că economia României este una mică. Cu un PIB de 140 miliarde euro, cât avem în momentul de faţă, este o economie mică şi susceptibilă de a fi sensibilă la lucruri care se întâmplă în afara graniţelor. Suntem dependenţi de cum evoluează Europa. De curând au apărut semnale de alarmă legate de Franţa, care este un partener economic important pentru noi”, continuă Radu Zilişteanu.

Aşadar, perioada imediat următoare  nu ar trebui să fie mai dificilă decât cea de până acum, dar nici neapărat mai bună, chiar dacă cifrele arată o economie în creştere.

„Aşadar, în următoarea jumătate de an, un an, nu văd perspective îmbucurătoare pt decolarea economiei. Dat fiind faptul că piaţa imobiliară e dependentă de piaţa economică, nu văd creşteri nici în imobiliare. Chiar dacă am ajuns la fundul sacului, nu înseamnă că începem să creştem. Este celebra evoluţie în U, în care palierul de jos poate să fie mai lung”, încheie Radu Zilişteanu. 

 

NU RATA: România nu se mai află pe harta imobiliară a Europei şi ar putea fi invadată de investitori asiatici

 
 
 

8 august 2013