România a avut la dispoziţie un an şi jumătate pentru a schimba problematica lege a retrocedărilor. Termenul limită a fost dat de Comisia Europeană pentru Drepturile Omului şi urmează să expire în câteva zile. Totuşi, autorităţile locale s-au gândit abia acum să suspende legea în forma în care încă funcţionează şi să o modifice în următoarele şase luni. Şi nici măcar nu este vorba despre o decizie definitivă, căci actul de schimbare trebuie să fie mai întâi validat de Guvern.
Momentul în care CEDO a hotărât că România trebuie să îşi schimbe legea retrocedărilor în aşa fel încât să
funcţioneze în beneficiul proprietarilor, a fost unul revoluţionar. Sute de mii de proprietari sau urmaşi stau la coadă, pe liste interminabile, pentru a fi despăgubiţi. Ei aşteaptă fie
imobilul confiscat în perioada comunistă, fie compensaţii băneşti. Pentru ei, termenul de 12 aprilie 2012 ar trebui să însemne sfârşitul aşteptării. Dar guvernanţii români nu au acordat o
importanţă deosebită termenului final impus de CEDO. Din contră, militează pentru prelungirea lui. Momentan, cu şase luni.
„Proiectul de act normativ prevede suspendarea pentru şase luni a emiterii titlurilor de despăgubire pentru imobilele naţionalizate, din cauza lipsei resurselor financiare. Documentul urmează să fie discutat în Guvern, care va decide dacă va fi aplicată această măsură”, au arătat surse din cadrul Guvernului.
Şase luni este un termen prea scurt pentru modificarea solidă a unei legi
Dincolo de gravitatea sfidării unei decizii venite de la nivel european, cele şase luni pentru care militează autorităţile române ar putea fi insuficiente pentru schimbări substanţiale, cum sunt cele necesare pentru legea retrocedărilor.
„Termenul acordat de Curtea Europeana este unul rezonabil, favorizant nu doar pentru fiecare în parte din proprietarii deposedaţi, ci chiar pentru ţara noastră. Cred că s-a avut în vedere faptul că, pentru o reformă efectiva, şase luni sau un an nu ar fi fost suficiente pentru conceperea unei noi legislaţii în materia retrocedărilor, pentru adoptarea ei în Parlament şi pentru punerea în practică. Hotărârea CEDO, deşi reprezintă o condamnare a României, este în realitate un sprijin acordat ţării noastre de a rezolva această problemă”, a declarat avocat Raluca A. Niculescu-Gorpin, parte dintr-un dosar legat de retrocedări care a ajuns la CEDO.
Un termen mai scurt de 18 luni, spun avocaţii, poate duce la adoptarea unor măsuri grăbite, prin ordonanţe de urgenţă, a căror valabilitate şi legalitate pot fi răsturnate ulterior şi pot conduce la haos legislativ în domeniu.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pasibilă de cercetare penală
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că este dispus să sesizeze organele de cercetare penală pentru modul defectuos în care a fost gestionată activitatea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). El a arătat, în şedinţa de Guvern, că există deja un raport de audit efectuat pe această temă.
Titlurile de despăgubire sunt certificate emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele statului, care încorporează drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român corespunzător despăgubirilor acordate. Acestea pot fi valorificate prin conversie în acţiuni emise de Fondul Proprietatea sau prin preschimbarea în titluri de plată. Persoanele respective pot opta pentru acordarea despăgubirilor băneşti în cuantum de până la 500.000 lei, urmând ca pentru diferenţă să primească acţiuni la Fondul Proprietatea. Dacă suma solicitată este de până în 250.000 lei, plata se face printr-o singură tranşă, iar în caz contrar în două tranşe, pe o perioadă de doi ani. Până la finele lunii ianuarie 2012, au fost înregistrate la ANRP 25.222 dosare cu cereri de opţiune.
CITEŞTE ŞI Surprinzător,
România este printre ţările cu cel mai bun mediu de afaceri
9 April 2012
