Anul trecut, piaţa spaţiilor comerciale a înregistrat o evoluţie pozitivă. Dezvoltatorii au fost încurajaţi de continua expansiune a comercianţilor din afară şi din ţară.

RETROSPECTIVĂ RETAIL 2008Nivelul în creştere al cheltuielilor de consum şi obiceiurile de cumpărare ale românilor au atras în ţară tot mai multe branduri internaţionale. Oferta de spaţii comerciale moderne s-a mărit cu aproximativ 175.000 mp, ajungându-se la un total de 870.000 mp (suprafaţă desfăşurată).

40% din această suprafaţă sunt amplasate în proiecte de tip mall, în timp ce hipermarketurile reprezintă aproximativ 25%, potrivit datelor companiei imobiliare Atisreal. Concurenţa puternică între comercianţi nu s-a reflectat numai în dorinţa de extindere, ci şi în achiziţiile strategice care au avut loc pe segmentul supermarketurilor, aflate în proces de consolidare.

Pe de altă parte, chiar dacă s-au anunţat foarte multe proiecte de retail, luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi mediul de afaceri, unele dintre proiectele comerciale anunţate, inclusiv în Capitală vor fi amânate sau stopate. Deja unii dezvoltatori au anunţat că renunţă pentru moment sau chiar definitiv la proiectele comerciale pe care intenţionau să le construiască, susţin analiştii imobiliari.

Principalii clienţii ai spaţiile comerciale stradale, cât şi ai centrelor comerciale au fost supermarketurile, hipermarketurile, băncile străine care au venit în România în 2006 şi 2007. Aceste spaţii au fostă căutate şi de mărcile renumite de modă, cosmetice, accesorii îmbrăcăminte, restaurante tip fast-food, operatori şi furnizori de servicii de telefonie mobilă, lanţuri farmaceutice, mobilier şi decoraţiuni interioare.

Raportul dintre suprafaţa comercială totală şi numărul de locuitori ne situează pe unul din ultimele locuri din Europa, asta demonstrează că piaţa spaţiilor comerciale de la noi este departe de a fi saturată. Potrivit raportului de piaţă Atisreal, există şi alţi factori care trebuie luaţi în considerare de către dezvoltatori atunci când apreciază potenţialul acestei pieţe şi anume valoarea cumpărăturilor medii pe client, cifra de afaceri, numărul de vânzări şi nivelul profitului înregistrat de retaileri. Acestor factori li se adaugă o altă serie de indicatori, specifici centrelor comerciale, precum gradul de ocupare a spaţiului comercial şi evoluţia chiriilor.

Pe termen scurt, nu există pericolul unei suprasaturări a pieţei centrelor comerciale, atât la nivelul capitalei, cât şi la scară naţională, susţin analiştii imobiliari.

În schimb, nu trebuie omis pericolul reprezentat de eventualele falimente ale retailerilor cauzate de scăderea puterii de cumpărare, avertizează specialiştii imobiliari. Nu trebuie uitat nici faptul că în Bucureşti nu există o zonă comercială consacrată aşa cum există în alte oraşe din Europa. Din aceste motive, centrele comerciale reprezintă încă singura opţiune a mărcilor care intră pe piaţa locală, datorită lipsei spaţiilor stradale de calitate şi a chiriilor foarte mari. Din această cauză, retailerii au preferat să închirieze spaţii şi în centrele comerciale, care le mai oferă în plus şi un trafic de cumpărători mai intens decât cel înregistrat pe unele artere stradale.

NIVELUL CHIRIILOR

Nivelul mediu al chiriilor pentru spaţiile comerciale stradale a crescut cu aproximativ 10-15% comparativ cu nivelurile înregistrate în 2007, ca urmare a cererii constante din partea ocupanţilor, în principal a mărcilor internaţionale de lux (îmbrăcăminte şi accesorii). Chiriile maxime au fluctuat între 120 şi 140 euro/mp/ lună, pentru spaţii de până la 75 mp. Pentru spaţii mai mari, chiriile s-au situat între 80 şi 100 euro/mp/lună. În zonele secundare, chiriile au fost de 45-75 euro/mp/lună, iar la periferie acestea variază între 20 şi 30 euro/mp/lună. În galeriile comerciale, chiriile au variat între 90 şi 120 euro/mp/lună (pentru spaţii între 50-75 mp), respectiv 25 şi 40 euro/mp/lună pentru spaţii între 75 şi 100 mp.

14 ianuarie 2009