Spatiile stradale din Magheru sau Victoriei devin tot mai atractive pentru magazinele de lux. Insa in lipsa retailerilor de moda de tip mass-market, strazile comerciale bucurestene raman neinteresante pentru marea clientela.
Dupa ieftiniri ale chiriilor de pana la 60% in decursul a 12-18 luni, spatiile
stradale din Magheru sau Calea Victoriei devin tot mai atractive pentru marii retaileri de moda. Anul 2010 a adus magazine locale ale unor branduri internationale, e drept ca multe deschise in
franciza, precum Emporio Armani, Gucci, Coccinelle, Gerard Darel, Moschino, Back Werk, M.A.C., Brioche Doree, Camaieu, SIX. In acest an deja si-a facut intrarea un nume important din retailul
cu haine - H&M - si este asteptat Burberry, care ar putea lua locul magazinului Stefanel din Calea Victoriei. Multi retaileri, mai ales cei specializati pe moda de lux, Armani, Gucci, au
ales insa spatiile stradale in zone dedicate precum Calea Victoriei. Totusi, potrivit specialistilor, adevarata efervescenta a cumparaturilor intr-o anumita zona comerciala nu este adusa de
magazinele de lux, ci de retailerii de fashion pentru mase, asa cum sunt, spre exemplu, magazinele grupului Inditex, C&A sau H&M. Din pacate, din cauza dimensiunilor mici a formatelor
comerciale disponibile, marii retaileri se vad nevoiti sa aleaga in final tot mallurile.
„Piata spatiilor comerciale stradale din tara continua sa fie caracterizata de lipsa unor suprafete medii si mari care sa gazduiasca magazine de tip ancora. Magazinele de pe marile artere comerciale au in medie suprafete de 75-150 mp, in timp ce unitatile de 300-500 mp reprezinta o exceptie", sustine Valentin Manu, director Departament High Street al companiei de consultanta Cushman&Wakefield (Cushman). In absenta unor magazine mai mari, branduri internationale de moda de tip mass-market nu pot sa-si asigure locatii potrivite pentru comertul in magazine stradale.
Bani si medicamente versus moda
Mixul actual de retaileri pe segmentul spatiilor comerciale stradale continua sa fie dominat de banci, farmacii, dealeri de telefoane mobile si cazinouri, in timp ce magazinele de moda, adevarata esenta a unei strazi comerciale, capabile sa creeze vad pietonal si „freamat de pasi", au o reprezentare limitata. Potrivit analistilor Cushman, este posibil ca unii retaileri de moda prezenti in centre comerciale de tip mall, simtind potentialul neexploatat al comertului in magazine stradale, sa doreasca expansiunea si pe acest segment de piata. Cu toate acestea, chiriile aproape duble cerute de proprietarii de spatii comerciale de pe Calea Victoriei sau Magheru, comparativ cu cele practicate in malluri, precum si absenta unor suprafete de peste 200 mp inchiriabili ar putea pune in pericol planurile acestor retaileri.
Un proiect inedit la nivelul tarii este cel derulat in prezent de dezvoltatorul centrului Palas Iasi, care pe langa formatul „clasic" dezvoltat - centru comercial de tip mall - va realiza si o zona de comert stradal. Potrivit reprezentantilor proiectului de dezvoltare, PALAS Shopping Street va contine una dintre cele mai mari colectii de magazine, restaurante si cafenele din Romania, transformand centrul Iasiului intr-o zona cosmopolita.
Premisele dezvoltarii
Piata strazilor comerciale de prim rang a fost martora catorva schimbari pe parcursul anului 2010. Caracteristicile de baza, cererea si oferta, nu au suferit modificari importante. Cererea a ramas limitata ca urmare a vanzarilor slabe inregistrate de retaileri, fapt care a continuat sa puna presiune pe nivelul chiriilor din piata. Chiriile spatiilor comerciale stradale au scazut cu 30% pana la 60% din 2008 incoace. Tot atunci, gradul de neocupare a crescut de la 6% pana la 25%. In zona ultracentrala de lux (Magheru, Calea Victoriei), chiriile au coborat in ultimii doi ani, de la 150 pana la 60 euro/mp/luna. Tot cu 60% au scazut si chiriile spatiilor comerciale din zona Calea Victoriei, de la 130 euro/mp/luna in a doua jumatate a anului 2008 la 55 euro/mp/luna la inceputul lui 2011. ,,Oamenii nu vor sa mai plateasca o chirie pe Magheru doar pentru reclama, ci vor sa aiba si venituri din activitatea acelui spatiu inchiriat", spune Ilias Papageorgiadis, CEO al More Real Estate Services, firma care a realizat un raport de piata dedicat comertului stradal.
Bancile au fost in perioada 2004-2008 principalul jucator pe piata spatiilor comerciale stradale. Dupa 2008 acestea au inceput sa-si ajusteze retelele in functie de nevoile reale si parametrii de performanta, tendinta care s-a mentinut si in 2010. Anul trecut au fost inchise unele dintre unitati din orase secundare, cu o putere de cumparare scazuta, in timp ce pentru restul unitatilor bancherii au renegociat din nou chiriile. Astfel, daca in 2009 contractele au fost renegociate, aplicandu-se o rata de actualizare pe o perioada de 6-24 luni de 15%-20%, un an mai tarziu, in 2010, media ajustarii a adaugat un alt discount de 10%. Cu cateva exceptii, cum ar fi Garanti Bank, care a deschis 20 de unitati noi, pentru majoritatea bancilor expansiunea retelelor de retail a ramas un deziderat pus pentru moment in stand by.
3 May 2011
