Bancherii au un ghid pentru restructurarea creditelor ipotecare cu recomandari privind discutiile cu clientii si solutiile care pot fi aplicate pentru evitarea executarii silite.Suspendarea temporara a platilor in contul principalului, aplicarea unei dobanzi zero pe perioada determinata, capitalizarea restantelor, reducerea dobanzii si/sau prelungirea duratei contractului se numara printre principalele solutii de restructurare a unui credit ipotecar incluse intr-un ghid avizat de BNR.
Clientii bancilor care nu mai reusesc sa-si ramburseze creditele ipotecare din cauza intrarii in somaj
sau a scaderii veniturilor pot discuta cu bancherii cinci mari tipuri de variante de restructurare a imprumuturilor.
Conform recomandarilor din ghidul elaborat la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), proiectul de restructurare a unui credit trebuie sa aiba in vedere stabilirea unui grad de indatorare al clientului de cel mult 35% din venituri si sa se bazeze pe un grafic de rambursare "realizabil si rezonabil".
Din punctul de vedere al bancherilor, restructurarea creditului reprezinta o "concesie" facuta clientului si nu un "drept" al acestuia.
Regula numarul unu ar fi ca orice client care incepe sa aiba dificultati la rambursarea ratelor sa mearga cat mai repede la banca pentru a discuta solutii de usurare a efortului de plata. Scopul principal: evitarea acumularii de dobanzi si penalitati care sa duca la intrarea in incapacitate de plata si executarea silita a clientului prin vanzarea locuintei la licitatie.
Una dintre recomandarile de baza pentru bancheri este sa nu inceapa procedurile de executare silita a clientului atat timp cat sunt in curs discutii pentru gasirea unei solutii de restructurare a creditului restant.
De asemenea, bancherul ar trebui sa raspunda rapid oricarei propuneri de restructurare venite din partea clientului, iar daca nu o accepta, sa-i comunice motivele in scris, intr-o maniera clara. Dupa ce banca ii prezinta clientului o solutie, trebuie sa-i lase suficient timp de gandire si sa evite ambiguitatile privind efortul real pe care clientul si-l asuma in noile conditii.
Pentru a nu se incarca de provizioane si mai apoi de pierderi, banca are tot interesul sa gaseasca solutii pentru ca debitorul sa continue sa plateasca mai mult sau mai putin.
Conform ghidului avizat de BNR, o varianta pentru depasirea unei perioade de criza precum intrarea clientului in somaj este suspendarea platilor din principal si aplicarea unei dobanzi zero pe perioada determinata.
Pentru a se evita acumularea de dobanzi si penalitati, dobanzile sau restantele deja acumulate pot fi "capitalizate" prin negocierea unei noi valori a imprumutului care sa includa sumele respective, iar creditul sa nu mai fie considerat restant.
In cazul clientilor care se confrunta cu o reducere temporara a veniturilor (concediu fara plata sau somaj tehnic), dar care au perspective de revenire pe termen mai lung, varianta cea mai la indemana este reesalonarea: stabilirea unor plati lunare mai mici pe o anumita perioada, urmand ca apoi platile sa creasca.
De asemenea, banca poate decide reducerea ratei dobanzii si/sau prelungirea duratei imprumutului atunci cand clientul se confrunta cu scaderea veniturilor pe termen lung, dar poate continua sa plateasca sume mai mici.
Solutii de salvare a unui credit ipotecar
1. Modificarea graficului de rambursare astfel incat platile lunare sa scada pe o perioada determinata, iar apoi clientul sa aiba de achitat rate mai mari.
2. Reducerea ratei dobanzii si/sau prelungirea duratei contractului.
Aceste solutii pot fi aplicate separat sau impreuna pentru clientii care trebuie sa faca fata unei scaderi a veniturilor pe termen lung, dar care pot continua sa-si indeplineasca obligatiile contractuale daca banca le reduce ratele lunare.
Sursa
16 February 2010
