Conversia creditelor reprezintă o întoarcere la normalitate, pentru mulți români cu contracte semnate înainte de 2008. Este un demers cu care băncile, dar și clienții, sunt deja familiarizați. Unii au obținut acest lucru prin acordul părților, alții prin sentințe judecătorești. În orice caz, reconversia creditelor înseamnă de multe ori nu doar eliminarea riscului de credit, ci și doborârea unor clauze abuzive.

35201-conversie.jpgCând vine vorba despre reconversia creditelor, clienții interesați află că există norme internaționale care dirijează acest proces, există dezbateri în Parlament pentru implementarea unor norme locale, BNR și ARB au inițiative permanente legate de acest aspect iar băncile au norme interne prin care rezolvă asemenea situații. Cu toată această implicare însă, procesul se poate dovedi a fi greoi, uneori chiar imposibil.

Reconversia se face la cursul zilei, dacă nu este altfel specificat în contract

Reperul pentru reconversia creditelor este Directiva 17/2014. Aceasta specifică faptul că reconversia se poate face la cursul zilei din momentul aplicării modificării, dacă contractul nu specifică altfel. Cu alte cuvinte, nu se poate schimba moneda în care a fost acordat împrumutul la cursul in data acordării, decât dacă în momentul semnării contractului a fost specificat acest lucru.

„În Parlament se află acum în dezbatere un proiect de lege care prevede posibilitatea schimbării creditelor din valută in lei, la cursul din data conversiei și fără costuri suplimentare. Acest scenariu este și pe placul BNR, în ipoteza în care, după conversie, costul creditului rămâne neschimbat. Teama BNR este generată de studiul de impact care a demonstrat că dacă se păstrează dobânzile mici ale creditelor în valută contractate înainte de criză, dar se schimbă în credite în lei, care au o dobândă mai mare acum, se poate ajunge la o pierdere cumulată de 14,4 miliarde de lei în următorii cinci ani”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Marius Stroe, broker bancar Avrig Banking.

Reconversia creditelor ajută băncile prin reducerea numărului de credite neperformante

Între timp, băncile încearcă să faciliteze reconversia creditelor, în condițiile în care acest lucru ar aduce avantaje ambelor părți implicate: instituțiile financiare își pot reduce astfel rata creditelor neperformante, iar clienții scapă de povara riscului valutar.

Cele mai importante bănci de pe piața locală funcționează după un set de norme clare, care susțin conversia fără costuri suplimentare, fără reevaluarea garanțiilor și construirea unui nou dosar de credit. Există însă și bănci care nu fac acest lucru și supun clienții unor etape care îi descalifică rapid. Este vorba aici despre încadrarea acestora în condițiile de creditare aferente unui credit nou. Tocmai de aceea este nevoie de o poziție mai fermă a BNR ”, continuă Marius Stroe.

Reconversia nu trebuie să afecteze ceilalți termeni contractuali

Potrivit Consiliului Patronatelor Bancare din România, care reunește jumătate din totalul activelor bancare din sistem, orice persoană are dreptul că schimbe moneda creditului în moneda în care încasează salariul. De asemenea, conversia creditului poate fi solicitată și obținută de câte ori este necesar pentru a elimina riscul valutar. Totodată, conversia se realizează în condiții de preț similare cu cele din oferta băncii la momentul semnării contractului, cu excepția situațiilor în care părțile decid de comun acord alte condiții, iar perioada de rambursare rămâne nemodificată. Toți ceilalți termeni și condiții rămân neschimbate față de momentul acordării creditului. Respectiv se pot face orice operațiuni de rambursare anticipată, extinderea duratei de plată a creditului, restructurare, refinanțare sau altele.

Băncile membre ale CPBR au în intenție definirea împreuna cu BNR, ANPC și asociațiile de protecție a consumatorilor instrumente suplimentare de informare a clienților privind riscul valutar și de raportare periodică a implementării acestor principii”, arată oficialii Consiliului Patronatelor Bancare din România.

Iar acestea nu sunt beneficii aduse clientului, ci mai degrabă un necesar al băncilor. Acestea sunt interesate în mod direct de scăderea numărului creditelor în valută, în contextul în care costurile de finanțare s-au majorat, ca o consecință a crizei economice. În plus, liniile de finanțare de la băncile-mamă trebuie rambursate, iar băncile înlocuiesc aceste fonduri cu cele generate de depozitele în lei. Tocmai de aceea, cele mai importante bănci din România au început încă din 2012 să promoveze produsele în lei, care între timp au devenit competitive, tentante, culminând cu legiferarea acordării împrumutului Prima Casă în lei. Astfel, în acest moment, băncile acordă credite în lei aproape exclusiv.

CITEȘTE ȘI:

29 September 2014