Nevoia proprietarilor de reamenajare a locuinţei nu pare să ţină cont de criză, iar în ciuda unor statistici oficiale, specialiştii spun că, anul acesta, a crescut semnificativ numărul lucrărilor de acest gen. Însă pe lângă renovările obişnuite, românii sunt din ce în ce mai dornici să-şi recompartimenteze locuinţele, astfel că atenţia le este captată de pereţii despărţitori din alte materiale decât cărămidă sau BCA.

26962-perete_despartitor.jpgPercepţia românilor despre reamenajarea locuinţei s-a schimbat mult, în ultimii 20 ani. În trecut, proprietarii se rezumau la a schimba locul mobilierului şi la a zugrăvi (tot cu alb), o dată la câţiva ani. Acum, opţiunile sunt extrem de numeroase, iar românii sunt mult mai interesaţi de tendinţele în materie de design interior, ajungându-i din urmă pe europenii cu mai mulţi ani de experienţă.

„Comportamentul clienţilor care achiziţionează materiale în vederea reamenajării unui spaţiu este similar comportamentului consumatorului vest-european, care, datorită actualului climat economic, petrece din ce în ce mai mult timp în propriul cămin, astfel că se orientează către reamenajarea acestuia, către transformarea acestuia într-un spaţiu cât mai plăcut”, susţin reprezentanţii Proges.

La nivel naţional, locuinţele vechi sunt, în continuare, majoritare. Aşa că şi lucrările de reamenajare sunt numeroase. În general, noii proprietari ai unui apartament construit în urmă cu câteva zeci de ani doresc să îl recondiţioneze complet, iar cei care s-au mutat de câţiva ani vor să mai schimbe câteva detalii.

„Anul acesta, am avut foarte multe lucrări, numai în apartamente din blocuri vechi. Lumea nu ţine cont că e criză, foloseşte argumentul acesta numai ca să scadă preţul. Cei mai mulţi clienţi vor să zugrăvească, să pună parchet, să refacă băile sau bucătăriile şi să schimbe uşile de interior. Am avut un singur client care m-a întrebat dacă ştiu cum se montează peretele de gips-carton, dar până la urmă, a zis că şi-l pune singur”, spune meseriaşul Costel Preda.

Pereţii despărţitori din sticlă sau din gips-carton, cele mai la îndemână soluţii

Dar metodele de reamenajare a locuinţei pot merge şi mai departe: recompartimentarea apartamentelor prinde din ce în ce mai mult teren, iar românii sunt tot mai atraşi de astfel de proiecte, conform reprezentanţilor magazinelor de profil. Încăperile mari pot fi cu uşurinţă împărţite cu ajutorul unui sistem de pereţi despărţitori, iar în cele mai multe cazuri, întreaga operaţiune se poate face fără ajutorul unui specialist.

„Achiziţia de produse necesare construirii de pereţi despărţitori a cunoscut un trend crescător în ultimii ani, în principal datorită faptului că aceştia contribuie la economisirea de energie şi timp. Totodată, clienţii noştri aleg să construiască pereţi despărţitori şi pentru că vor să-şi creeze un spaţiu de locuit pe măsura nevoilor lor, într-un mod rapid, simplu şi cu un efort redus”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, Directorul General al Hornbach România.

Pereţii despărţitori de sticlă reprezintă una dintre cele mai elegante soluţii, însă nu şi una dintre cele mai populare. Deşi permit un maximum de transparenţă şi dau senzaţia de spaţiu, pereţii de sticlă nu sunt printre primele opţiuni ale clienţilor cu buget limitat, fiind mai degrabă o alegere a clienţilor ce alocă sume mari amenajării interioare. În schimb, pereţii despărţitori de sticlă sunt adesea întâlniţi în spaţiile de birouri sau în spaţiile comerciale.

Pereţii despărţitori din gips-carton (denumiţi popular „din rigips”, după compania producătoare) reprezintă cea mai populară alternativă la cei din cărămidă sau BCA, printre primele alegeri ale proprietarilor care vor să-şi recompartimenteze locuinţa. Dincolo de rolul de separare a încăperilor, pereţii despărţitori au o anumită rezistenţă la foc, iar prin vata minerală înglobată între plăci, pot oferi izolaţie termică şi fonică. Un avantaj suplimentar al acestora este înglobarea fără probleme a instalaţiilor electrice şi sanitare, în spaţiul gol rezultat din construcţie.

„Pereţii autoportanţi sunt formaţi dintr-o structură de susţinere şi stratul de placare. Structura este îmbinată cu şuruburi zincate Knauf pentru tablă şi este placată în final cu plăci de gipscarton pe ambele feţe. Alcătuirea structurii şi tipul placării depind de cerinţele de stabilitate, protecţie fonică şi protecţie la foc”, explică reprezentanţii Knauf.

În ceea ce priveşte montarea sistemelor individuale de pereţi despărţitori, pentru a avea garanţia unui rezultat adecvat şi a unei siguranţe totale, este foarte important ca aceasta să fie făcută conform specificaţiilor tehnice ale producătorului. Însă specialiştii subliniază că orice persoană cu abilităţi tehnice medii poate realiza o astfel de lucrare.

CITEȘTE ȘI: Cum se poate păstra un nivel optim de umiditate în interiorul locuinţei?

 

19 octombrie 2012