Suma alocată de Ministerul Dezvoltării pentru creşterea eficienţei energetice a apartamentelor a fost de 150 de milioane de lei în 2010 faţă de 360 de milioane de lei în 2009. În primele trei trimestre au fost cheltuite deja 129,876 milioane de lei, mult sub necesarul pe care îl prevede Programul naţional. În lipsa subvenţiilor pe care le acorda până acum, Guvernul a ales să garanteze creditele pentru reabilitarea termică, iniţiativă lipsită însă de succes, în condiţiile în care până în prezent nu a fost depusă nicio solicitare de plată la Ministerul Dezvoltării.
Dintr-un total de peste 83.000 de blocuri de locuit cu circa trei milioane de apartamente,
care necesită lucrări de îmbunătăţire a eficienţei energetice, au fost reabilitate pe parcursul a cinci ani doar 27.385 de apartamente, la care se vor adăuga alte 29.000 ce vor fi finalizate
până la sfârşitul acestui an. Cu toate că reabilitarea energetică este una dintre puţinele măsuri anti-criză luate de guvernul Boc, lipsa banilor a făcut ca şi această iniţiativă să fie
practic lăsată în seama asociaţiilor de locatari sau a administraţiilor locale. În aceste condiţii, alarmaţi de creşterea facturilor la întreţinere şi luând în calcul efectele benefice ale
reabilitării, tot mai mulţi locatari încep să-şi asume izolarea locuinţelor din fonduri proprii, fără a fi conştienţi însă de faptul că reducerea pierderilor de căldură este mult sub
parametrii de eficienţă, comparativ cu reabilitarea întregului ansamblu de locuinţe. „Din punct de vedere tehnic, creşterea performanţei energetice se poate realiza doar la nivelul unui
bloc de locuinţe/ tronson de bloc, deci nu la nivelul unui apartament. La nivelul unui imobil se fac lucrări cum ar fi termohidroizolarea acoperişului, izolarea planşeului peste subsol,
intervenţii la instalaţia de distribuţie a agentului termic, fapt ce sporeşte considerabil eficienţa reabilitării termice. Ministerul Dezvoltării nu poate răspunde de calitatea lucrărilor
realizate prin iniţiative private. Este recomandabil ca oricine doreşte să investească în reabilitarea unui imobil să apeleze la firme autorizate, care deţin logistica şi experienţa
necesară pentru a asigura o lucrare de calitate", au precizat pentru SFin reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Costurile standard nu au nicio relevanţă
Conform standardelor stabilite de Ministerul Dezvoltării, preţurile medii estimative pentru un metru pătrat intrat în reabilitare sunt următoarele: 40 euro/metru pătrat de perete exterior, 50 euro/metru pătrat de terasă şi 150 euro/metru pătrat de geam. Interesant este că dacă preţul mediu al tuturor lucrărilor de reabilitare pentru un apartament de circa 60 de metri pătraţi a fost estimat de minister la 3.500 de euro, în anumite sectoare ale Capitalei acesta a ajuns şi la 15.000 de euro (exemple sunt sectoarele 1 şi 2 ale Bucureştiului). Acest lucru nu surprinde, atâta vreme cât Programul naţional prevede că, pe lângă subvenţia de 50% din costul lucrărilor, acordată de Guvern, administraţiile locale trebuie să participe şi ele cu o subvenţie de minimum 20%. Numai că în sectoarele amintite primarii au decis să ducă subvenţia până la 50%, situaţii în care asociaţiile de locatari nu mai plăteau nimic pentru lucrările de reabilitare. Începând cu anul viitor, „afacerea" primăriilor nu va mai merge însă ca unsă, în lipsa banilor suficienţi de la Guvern. Aşadar, tot mai mulţi locatari şi-au luat pe cont propriu reabilitarea, în speranţa că factura la energie se va reduce considerabil în această iarnă. Din nefericire, aceştia vor avea o surpriză neplăcută, după ce au investit câteva mii de lei în aşa-zisa reabilitare termică.
Cât dai, atâta face
Faţadele a tot mai multor blocuri din Bucureşti încep să arate ca un adevărat puzzle în ultima vreme. Cu ajutorul unor firme de alpinism utilitar, tot mai mulţi locatari au ales să-şi acopere pereţii exteriori ai apartamentelor cu plăci de polistiren, în ideea unei mai bune izolări termice. Costurile medii pentru un apartament cu două camere, în cazul placării cu polistiren, sunt în jur de 1.200-1.400 de lei (280-325 euro). Dacă la acestea se adaugă schimbarea geamurilor, tot pe cont propriu, cu termopane, se ajunge la un cost total de până în 1.000 de euro, mult sub costurile standard ale Ministerului Dezvoltării. Din păcate, această economie de bani produce rezultate pe măsură, în sensul că performanţele energetice ale locuinţei la care locatarii speră să ajungă vor fi mult sub aşteptări.
În cazul locuinţelor reabilitate prin programul guvernamental, în România, consumul specific anual de energie pentru încălzire ar trebui să scadă de la 180-240 kWh/mp în prezent la sub 100 kWh/mp arie utilată. În cazul lucrărilor de izolare pe cont propriu, această performanţă poate fi în cel mai bun caz la jumătate din cea estimată. Practic, căldura din apartamente se pierde în primul rând prin plafon sau prin instalaţiile vechi şi neperformante. Or, prin izolarea cu polistiren a pereţilor exteriori nu sunt vizate în niciun caz respectivele pierderi energetice.
Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, lucrările de intervenţie la anveloparea blocului de locuinţe
sunt:
- izolarea termică a pereţilor exteriori;
- înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;
- termo-hidroizolarea terasei/ termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei;
- izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;
- lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/ terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare
termică;
- lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.
Consumăm dublu faţă de alte ţări UE
Energia termică pentru încălzire şi apă caldă în gospodării reprezintă circa 80% din consumul de energie al clădirilor. În România sunt 83.800 blocuri de locuit cu circa 3 milioane de apartamente, în care trăiesc aproape 7 milioane de oameni. Potenţialul de economisire a energiei în clădirile rezidenţiale este de 38%, reprezentând 50% din economiile de energie posibile în sistemele de alimentare cu căldură, în condiţiile în care peste 95% din investiţiile în sectorul energiei au fost orientate spre producţie şi distribuţie şi numai 5% spre eficientizarea consumului la utilizatorii finali. Consumurile specifice de căldură şi de apă caldă din România au valori cel puţin duble faţă de cele din ţările UE. România a beneficiat încă din 2006 de un studiu al USAID (Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională) care arată că, pentru perioada 2007-2013, ar fi necesare investiţii de circa 3,2 miliarde euro, pentru doar 1,05 milioane de apartamente, adică 460 de milioane de euro/an, faţă de circa 83 de milioane de euro planificaţi de Guvern în 2009 şi alţi 34,8 milioane de euro în 2010.
La angajamente stăm bine
La presiunile Comisiei Europene, România s-a angajat ca în următorii nouă ani să reducă consumurile energetice (nu numai în sectorul locativ) cu cel puţin 9%, în cadrul unui Plan Naţional de Acţiuni pentru Eficienţă Energetică, desfăşurat pe parcursul a trei etape, câte una pentru fiecare trei ani. Astfel, în perioada 2007-2010, Programul multianual de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe prevede realizarea unor economii de circa 25% faţă de situaţia actuală, respectiv realizarea unei economii de energie (pentru perioada 2008-2010) de circa 36.000 MWh/an, ceea ce se traduce în economisirea a aproximativ 3.000 tone tep (tone echivalent petrol).
13 December 2010
