Bucureştiul este un oraş care se dezvoltă haotic, inestetic şi discordant cu cerinţele de dezvoltare normale ale unui oraş modern. Numărul problemelor cu care bucureştenii se confruntă este mare, iar pentru fiecare dintre ele există soluţii. Momentan, doar pe hârtie. Primarul General al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a întocmit un document în care a expus atât neajunsurile din Capitală cât şi rezolvările posibile. Omogenizarea construcţiilor şi dezvoltarea infrastructurii oraşului sunt în topul priorităţilor.
Bucureştiul se poate schimba în bine, pe termen mediu, dacă se respectă câteva reguli. În
Raportul privind Starea Bucureştiului, primarul general Sorin Oprescu subliniază faptul că aceste schimbări vor porni de la un nou Plan Urbanistic General. Acesta va stabili reguli suplimentare
privind calitatea şi designul noilor construcţii.
„Planul este în lucru acum şi se va finaliza în 2016. Scopul este acela de a impune noilor construcţii să păstreze identitatea Capitalei, urmând anumite reglementări. Acest plan este întocmit după identificarea problemelor care au dus la dezvoltarea haotică a construcţiilor. Aşadar, ştiind problemele care au fost, vom încerca să facem în aşa fel încât să nu se mai repete”, arată Sorin Oprescu.
Odată cu apariţia noilor clădiri care să se încadreze bine în peisajul urbanistic, nu trebuie să uităm de clădirile cu vechime istorică. Acestea, mai ales cele clasificate drept clădiri istorice, cu valoarea arhitecturală, sunt pe lista de priorităţi a Primăriei Bucureşti.
„Renovarea totală a hanului Gabroveni va fi gata până la sfârşitul acestui an. totodată, alte patru monumente sunt în programul de reabilitare cu fonduri europene. este vorba despre Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic, Casa Cesianu, Mina Minovici” arată Oprescu.
Bucureştiul nu este un oraş funcţional. Infrastructura şi metodele de transport trebuie regândite
După rezvolvarea problemelor estetice ale oraşului, rămân problemele de funcţionalitate. Străzile au devenit neîncăpătoare pentru numărul de maşini care circulă în oraş. Transportul public nu poate fi o alternativă, chiar edilul şef în cataloghează drept ineficient. Schimbarea, la acest capitol, este însă de natură să se desfăşoare pe termen lung.
„Proiecte precum pasajul Basarab, podul Pipera, pasajul Doamna Ghica, toate sunt finalizate şi aduc beneficii vizibile. Plănuim să continuăm pe aceeaşi direcţie. Master Planul sistemului de mobilitate al Bucurestiului subliniază cum ar trebui reorganizată circulaţia stradală şi cu trebuie adaptat sistemul de transport public, precum şi ce lucrări sunt necesare pentru a avea un trafic eficient”, continuă primarul general.
Sistemul de parcări publice este, de asemenea, una dintre cele mai mari probleme ale oraşului. După construcţia celor 1.250 de locuri de parcare supraterană de la Arena Naţională şi cele peste 400 de locuri de parcare subterane de la Universitatea, oficialii Primăriei Bucureşti anunţă că vor păstra acest ritm. Ţinta este de a se construi în total 6.000 locuri de parcare.
Sorin Oprescu: „Oamenii vor să trăiască civilizat, normal şi să fie mândri de oraşul lor”
De asemenea, Bucureştiul are nevoie de şcoli şi spitale. Pentru construcţia unor noi asemenea instituţii, Primăria are mai multe programe finanţate de Banca Europeană de Investiţii. Astfel, în ultimii ani, peste 70 de şcoli au fost reabilitate sau modernizate total, au fost construite peste 30 de săli de sport şi alte 20 sunt în lucru, au fost ridicate aproape 100 de cabinete medicale noi şi alte 60 de cabinete stomatologice.
„Oamenii vor să locuiască civilizat si normal, dar şi să se simtă mândri de oraşul în care trăiesc! Oamenii vor fapte, vor realizări, vor ca oraşul lor să se dezvolte. Toţi locuitorii sunt uniţi de aceleaşi nevoi şi de aceeaşi dorinţă – să trăiască mai bine în oraşul lor. Oamenii sunt sătui de lupte şi dispute politice, de demagogie politică ieftină, de ceartă permanentă şi neîmpliniri. Vocea cetăţenilor spune simplu, direct şi dur: Faceţi treabă! Faceţi-ne viaţa suportabilă şi civilizată!”, încheie Sorin Oprescu.
23 October 2013
