RAAPPS

Hotelul Dacia din staţiunea Neptun, Clubul Floreasca din Capitală şi două vile din Sinaia vor fi capetele de afiş ale licitaţiilor, ce vor fi organizate la începutul lunii octombrie

După eşecurile înregistrate la primele licitaţii privind vânzarea unor hoteluri, vile sau cluburi de agrement, RAAPPS realimentează oferta pe piaţa imobiliară, sperând ca de data aceasta să găsească muşterii, în pofida preţurilor ridicate. În plus, instituţia mai intenţionează să vândă prin licitaţii deschise o serie de spaţii comerciale din zona centrală a Capitalei.

Potrivit unui comunicat oficial al Regiei Autonomă de Administrare a Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RAAPPS) instituţia va relua, în luna octombrie, licitaţiile de vânzare a cabanei Rânca, a hotelului Dacia din staţiunea Neptun-Olimp, a Clubului Floreasca din Capitală şi a vilelor Predeal şi Aluniş din Sinaia.

De remarcat este faptul că oferta imobiliară a instituţiei din subordinea Executivului este practic o doua încercare de vânzare a acestor activelor, asta după ce, în urmă cu câteva luni, nimeni nu s-a înghesuit să le achiziţioneze.

Licitaţia pentru cabana Rânca din judeţul Gorj va porni de la preţul de 220.000 euro plus TVA, în timp ce pentru Hotelul Dacia din staţiunea Neptun-Olimp, statul vrea să obţină un preţ de minimum de 4,5 milioane euro fără TVA.

Licitaţia pentru Vila Predeal şi Vila Aluniş din Cumpătu-Sinaia va fi reluată în 4 octombrie, la preţul de ofertă de 500.000 euro şi respectiv 450.000 euro, preţuri care de asemenea nu conţin TVA. Unul dintre cele mai scumpe active este Clubul Floreasca din Bucureşti.

Cea de-a doua licitaţie pentru acest obiectiv imobiliar va porni de la un preţ de 35 milioane de euro fără TVA, în pofida faptului că la prima tentativă de vânzare a acestuia nimeni nu s-a oferit să plătească un asemenea preţ.

Spaţii comerciale fără obligaţii istorice

Pe lângă ofertele de zeci de milioane de euro, guvernul intenţionează să scape şi de o serie de spaţii comerciale aflate în centrul Bucureştiului, zone zero din punctde vedere imobiliar. "Spaţiile scoase la licitaţie nu sunt grevate de procedurile de revendicare din partea foştilor proprietari", susţine secretarul general al guvernului, Ilie Bolojan, care a adăugat faptul că pe lista de vânzare mai este prezent şi complexului Rojiştea din judeţul Dolj, care dispune de un teren de 144.589 metri pătraţi plus un canton silvic.

Potrivit hotărârii guvernului, sumele ce vor fi obţinute din vânzarea imobilelor vor fi virate la bugetul de stat. În ceea ce priveşte spaţiile comerciale, acestea sunt în număr de cinci şi sunt situate în zone ca bulevardul Gheorghe Magheru şi Nicolae Băsescu, Piaţa Rosetti şi strada Constantin Mile.

Surpriză neplăcută pentru foştii demnitari

Pe lângă licitaţiile care vor urmări vânzarea activelor a căror valoare a fost stabilită la zeci de milioane de euro, Executivul mai are în vedere ca în viitorul apropiat să pregătească scoaterea la vânzare a peste 700 de case din protocolul de stat pe care RAAPPS le administrează.

Potrivit unui proiect privind modificarea legis­laţiei ajuns pe masa Guvernului Tăriceanu, toate casele, printre care se află şi cele în care locuiesc şi mulţi dintre foştii demnitari ai statului dinainte sau după 1989, vor putea fi vândute chiriaşilor.

Marea majoritate a acestora sunt beneficiarii unor contracte de închiriere de tip ICRAL şi au beneficiat de reînnoirea contractelor pe timpul fostului secretar general al guvernului Adrian Năstase, Eugen Bejinariu. Printre celebrii chiriaşi care dispun de cazare din partea statului în momentul de faţă se numără nume grele cum ar fi cele ale fostului premier Petre Roman, Adrian Severin sau cel al actualului preşedinte al Partidului Conservator şi patron al posturilor de televiziune Antena 1, Dan Voiculescu.

Cabana lui Ceauşescu aduce pierderi statului

Una dintre vilele pe care actuala conducerea a protocolului de stat intenţionează să o scoată la vânzare este şi cea din Covasna. Este­ vorba despre vila de vânătoare a fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, pe care RAAPPS o consideră ca fiind aducătoare de pierderi financiare decât de beneficii. Şi asta pentru că, nu de puţine ori, secretarul general al guvernului, Ilie Bolojan, a declarat public faptul că imobilul este foarte puţin folosit de RAAPPS, statul fiind obligat mai mult să cheltuiască fără folos bani în acest caz.