Lipsa terenurilor din Bucureşti îi obligă pe investitorii să opteze pentru achiziţionarea unor
parcele ce permit ridicarea clădirilor cu regim mare de înălţime, susţin consultanţii imobiliari. În aceste cazuri piaţa construcţiilor româneşti este deschisă la posibilitatea apariţiei unor
structuri de tip zgârie-nori.
Construcţia de clădiri gigant în România se află încă în faza de proiect, însă analiştii imobiliari susţin că există în Bucureşti zonele potrivite pentru ridicarea unor zgârie-nori. Acestea pot fi intrarea prin Pantelimon dinspre Autostrada Soarelui, cartierul Titan, Drumul Taberei, zona Văcăreşti şi Piaţa Victoriei.
În prezent multe companii imobiliare româneşti au în plan clădiri spectaculoase. O explicaţie pentru această nouă orientare arhitecturală este că Bucureştiul îşi caută o arie urbană reprezentativă prin ţinuta de afaceri, dar şi faptul că preţul tot mai ridicat al terenurilor îi obligă pe constructori să crească regimul de înălţime al construcţiilor, explică experţii de la EuroMetropola.
O reacţie absolut naturală a oricărui constructor care hotărăşte să dezvolte un proiect pe un teren foarte scump este aceea de a amortiza investiţia într-un timp cât mai scurt, dar şi de a înregistra profit. Acolo unde parametrii zonei permit, dezvoltatorul va căuta să atinga maximum de suprafaţă construită, pentru ca mai apoi să poată tranzacţiona aceste spaţii la preţuri accesibile pentru viitorii clienţi.
În topul celor mai înalte clădiri din Bucureşti se află Turnul de Încercare al Ascensoarelor, de 97 metri, urmat de turnul BRD, de 87 m, iar pe poziţia a treia se află Hotelul Intercontinental.
În prezent, în Capitală, limita de înălţime este încă sub 100 metri.
Sursa16 August 2007
