Programul de reabilitare termică este considerat un eşec din punct de vedere arhitectural de către reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România, care spun că vina le aparţine tuturor celor implicaţi în proiect. Aceştia consideră că este vorba de o "crimă" în cazul anumitor clădiri de patrimoniu şi că programul are o abordare unidirecţională, vizând doar eficienţa energetică, nu şi calitatea în arhitectură.
"Vina pentru orice eşec în arhitectură (...) este perfect împărţită între cei care comandă
lucrarea, cei care o gândesc, cei care o autorizează, cei care construiesc şi toţi ceilalţi care o acceptă ca atare", a declarat, ieri, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR),
Şerban Ţigănaş, prezent la un seminar pe tema reabilitării termice.
Ţigănaş susţine că atât programele de reabilitare derulate de autorităţi, cât şi proiectele private au aceeaşi problemă, chiar dacă nuanţele sunt diferite.
Astfel, în România cultura de a construi are un nivel scăzut, fără repere. "Legea nu rezolvă problema calităţii şi incultura", a adăugat el.
Ţigănaş a spus că arhitecţii doresc un dialog aprofundat pe această temă, cea mai importantă propunere adresată autorităţilor fiind adoptarea unei politici pentru arhitectură, care există deja, sub diferite forme, în statele europene. "Această politică pentru arhitectură a fost redactată de noi, arhitecţii, şi a fost propusă Guvernului, căruia i-am transmis "puteţi porni de aici", a spus, citat de Mediafax, arhitectul.
Răspunsul autorităţilor a fost, la jumătatea anului, că această iniţiativă este "una de interes", conform sursei citate.
Întrebat dacă arhitecţii au impus şi un termen-limită privind punerea în practică a respectivelor propuneri, Ţigănaş a afirmat că şi-ar dori urgentarea adoptării recomandărilor, dar acesta este un proces deschis. "Nu divorţăm. Vrem să construim împreună cu oricine ne ajută", a spus el.
Legat de proiectul de lege privind reabilitarea faţadelor, promovat de Ministerul Dezvoltării, Ţigănaş a afirmat că arhitecţii au rezerve privind aplicarea acestuia. Totodată, respectivul document se bazează pe măsuri punitive, problema fiind însă una de cultură şi civilizaţie. "Oamenii vor recidiva, nu-i poţi obliga să-şi reabiliteze faţadele sub presiunea amenzii", a punctat arhitectul.
În aceste condiţii, unul dintre factorii care ar ajuta este asumarea rolului de model din partea statului privind calitatea arhiecturală, prin "exemple de bună practică".
Ţigănaş a criticat şi instaurarea în România a "culturii preţului cel mai mic" în procedurile de achiziţie publică, cea mai proastă alegere când vine vorba de cultura în arhitectură.
Prezent la eveniment, directorul general al Direcţiei de Dezvoltare Teritorială din Ministerul Dezvoltării, Anca Ginavar, a afirmat că "imaginea urbană nu este un moft", ci afectează în mod direct atractivitatea economică a localităţilor.
"Contează foarte mult şi modul în care sunt reabilitate clădirile, coerenţa sau incoerenţa intervenţiilor", a spus ea.
Ginavar a catalogat problemele legate de aplicarea programului de reabilitare termică drept "un viciu de sistem", dar care ţine de firmele de proiectare, constructori şi autorităţile locale. "Sensul urbanismului a fost pervertit de practica derogatorie. Prin regulamentul de urbanism, în loc de o viziune coerentă se rezolvă doar probleme de investiţii punctuale", a spus ea.
În cadrul programului de reabilitare termică a blocurilor, Ministerul Dezvoltării asigură 50% din fondurile necesare, municipalitatea 30%, iar asociaţiile de locatari diferenţa.
Guvernul a decis, la începutul lunii iulie, că proprietarii locuinţelor incluse în programul de reabilitare termică vor avea posibilitatea să finanţeze lucrarea prin credit bancar contractat cu garanţia statului şi dobândă subvenţionată, după modelul programului "Prima Casă".
17 November 2010
