Primarul care şi-a împărţit Sectorul la rude şi prieteni

Grupul de interese din jurul primarului sectorului 6 al Capitalei, Cristian Poteraş, a câştigat zeci de milioane de euro de pe urma unor schimburi frauduloase între parcele situate la periferie cu terenuri valoroase din centrul Bucureştiului. Printre cei care au obţinut parcele amplasate pe marile bulevarde din sectorul 6 sunt rudele lui Poteraş şi fratele omului de afaceri Elan Schwartzenberg.

Primarul Cristian Poteraş a fost trimis în judecată săptămâna trecută, fiind acuzat de implicare într-o reţea de tip mafiot care a pus mâna pe unele dintre cele mai valoroase terenuri din sectorul 6.

Mecanismul prin care acţiona „grupul de interese", aşa cum a fost definit de procurorii DNA, este unul ingenios. Surse din interiorul Primăriei Sectorului 6 identificau solicitările de retrocedare venite din partea unor bătrâni cărora comuniştii le confiscaseră abuziv terenurile.

Bătrânii se trezeau la uşă cu „domnişoare agente imobiliare" care îi întrebau dacă nu-şi vând terenurile. Când bătrânii replicau că n-au ce vinde, fiindcă nu li s-a retrocedat nimic, tinerele îi băteau părinteşte pe umăr: „Nu-i nimic, de asta ne ocupăm noi, doar să semnaţi la notar o împuternicire prin care ne permiteţi să facem în numele dumneavoastră demersurile legale. Şi vă cumpărăm şi dreptul succesoral litigios".

Bătrânii au primit sume cuprinse între 2.900 şi 300.000 euro (în funcţie de suprafaţa de teren revendicată), pentru a-şi vinde drepturile succesorale litigioase către grupul de interese care acţiona pe lângă Primăria Sector 6. Aşa se face că, după ce unii dintre bătrâni aşteptaseră şi 10 ani pentru soluţionarea cererilor de retrocedare, imediat ce şi-au vândut dreptul litigios, împroprietărirea s-a realizat în timp-record, de numai câteva luni.

Periferia, compensată prin terenuri ultracentrale

Cumpărătorii drepturilor succesorale litigioase „au primit în compensare" de la subcomisia de fond funciar a sectorului 6, prezidată de primarul Cristian Poteraş, terenuri ultracentrale în valoare de 80 milioane de euro, deşi proprietarii de drept deţinuseră parcele la periferia Bucureştiului sau în comunele învecinate.

În locul a 10 hectare deţinute de familia Căpăţână în comuna Domneşti, comisia condusă de Poteraş a retrocedat în compensare un hectar pe Splaiul Independenţei (curtea Institutului de Biologie al Academiei Române), 2,2 hectare pe Calea Plevnei, între CSM şi Casa Radio (curtea ICECHIM), 1,7 hectare în cadrul complexului ANL din Valea Oltului, 4,3 hectare pe Bd. Timişoara.

În locul a 10.000 mp deţinuţi de Jianu Gheorghe şi Năforniţă Elena în comuna Lupeasca, li s-au acordat în compensare următoarele suprafaţe: 3.053 mp pe Valea Oltului, 1.522 mp pe Bd. Drumul Taberei (parcarea dintre două blocuri turn, din vecinătatea viitoarei staţii de metrou Romancierilor) şi 5.044 mp pe Str. Sibiu (o felie din parcul de lângă Cinematograful Favorit).

În locul celor 2.100 de metri deţinuţi de Nica Gheorghe pe „raza moşiei Roşu", s-au primit în compensare 2.100 mp pe Splaiul Independenţei (în incinta Ştrandului Crângaşi).

În locul a 4.500 mp deţinuţi de Rădulea Steliana pe „raza comunei Măgurele - în cadrul CAP Măgurele", aceasta a primit 1.900 mp în incinta ştrandului Crângaşi şi 1.054 mp pe o parcelă cu copaci bătrâni, într-o zonă de vile, pe strada Lt. Av. Gheorghe Caranda (gard în gard cu Direcţia Generală de Informaţii a Apărării din cadrul MApN).

În locul unei jumătăţi de hectar deţinute de Cristea Ioana la periferia Bucureştiului, aceasta a primit în compensare 2.250 mp pe bulevardul Iuliu Maniu, lângă APACA şi vizavi de Parcul Politehnicii şi alţi 2.704 metri pe Calea Giuleşti, în curtea Clubului Sportiv Rapid, chiar lângă stadion.

La cine ajungeau terenurile?

Conform dovezilor anexate de procurori la dosar, la câteva zile după emiterea titlurilor de proprietate şi înregistrarea acestora în cartea funciară, parcelele erau achiziţionate de la proprietarii de drept prin tranzacţii fictive cu preţuri declarative cuprinse între 50 şi 400 de euro, care în realitate erau de maximum 20 euro/mp.

Cumpărătorii terenurilor au fost Fabian Schwartzenberg (fratele milionarului Elan Schwartzenberg, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu), Grecu Lucian Viorel (verişorul primar al soţiei lui Cristian Poteraş), Pandor Valeriu (fost administrator pieţe în cadrul Serviciului Administraţia Pieţelor din Sectorul 6) şi Jean Căpăţână (intermediarul implicat în majoritatea tranzacţiilor).

Aceştia încheiau cu „bătrânii" contracte de vânzare-cumpărare tip, prin care se stipula că li se plăteşte pe loc un avans de 5%, urmând ca restul „sumei convenite să se achite conform înţelegerii ulterioare a părţilor". Proprietarii erau puşi să semneze că sunt de acord să renunţe la „privilegiul vânzătorului" cu privire la preţ.