0-971-thumb300_jfbloc_bulinacc.jpgPericol public - 387 de clådiri cu risc seismic ridicat

Autorităţile locale nu s-au înghesuit să aplice “bulina roşie” pe clădirile încadrate în clasa 1 de risc seismic, care reprezintă pericol public. Consolidarea clădirilor merge cu paşi de melc în lipsa capacităţii financiare a locuitorilor de a le reabilita.

Deşi în Capitală au fost expertizate tehnic 2.635 de clădiri, din care 387 au fost încadrate în clasa 1 de risc seismic (RS1), au fost montate numai 294 de panouri cu bulina roşie. Însemnul trebuia montat pe toate cele 387 de clădiri încadrate în RS1.

Din cauza unor lacune legislative, în Capitală, mai multe clădiri încadrate în RS1 nu au bulina roşie. Astfel, primarul Sectorului 1 nu a respectat ordinul Ministerului Locuinţelor Publice de a monta plăcuţele cu bulina roşie pe clădirile cu pricina, deoarece se teme că la controlul Curţii de Conturi nu va ieşi bine. “Am realizat verificări în teren şi am constatat că în Sectorul 1 nu au fost montate bulinele roşii, însă Domnul Chiliman (primarul Sectorului 1) ne-a explicat motivul pentru care nu le-a montat. Acesta se teme că la controlul realizat de Curtea de Conturi nu va putea justifica suma cheltuită cu realizarea şi montarea acestor plăcuţe”, a  explicat Cătălin Deaconescu, prefectul Municipiului Bucureşti.

DECIZIE. Prefectul este de părere că nu sancţionarea instituţiei este soluţia grăbirii acestei activităţi. “Nu i-am amendat, deoarece ne confruntăm cu o ambiguitate legislativă. Nu ştim cui revine această responsabilitate. Conform legii, responsabilitatea este în sarcina autorităţilor publice locale. Aici găsim şi primăria şi consiliul judeţean, iar interpretările sunt multiple”, a declarat Cătălin Deaconescu. Mai mult, primarul de la Sectorul 1 a făcut o solicitare către MDLPL prin care cere unele explicaţii, iar până la rezolvarea situaţiei prefectura nu poate amenda primăria. Prefectul speră ca până la finele acestui an să se rezolve situaţia din Sectorul 1.

STATISTICI. Cea mai leneşă primărie s-a dovedit a fi cea din Sectorul 1, deoarece din 711 clădiri expertizate nu a fost montat nici măcar un panou de avertizare. La capătul opus se situează Primăria Sectorului 3, care a marcat toate cele 455 de clădiri expertizate din care 95 prezintă risc seismic ridicat. În Sectorului 2 au fost expertizate 871 de clădiri, din care 111 încadrate RS1, însă au fost montate 147 de panouri de avertizare, funcţie de configuraţia clădirilor au fost montate şi câte 2-5 panouri la o clădire. De asemenea, Primăria Sectorului 4 a montat numai 18 panouri, deşi numărul clădirilor este de 351. La Sectorul 5, din 198 de clădiri expertizate tehnic, din care 34 în RS1, au fost montate 34 de buline. Cel mai ieftin a scăpat Primăria Sectorului 6, care are 49 de clădiri expertizate tehnic, însă nici una nu este încadrată în RS1. În plus, au fost inventariate 37 de imobile construite înainte de 1978, care deţin spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuit.

 

SANCŢIUNI. Primăriile care nu au aplicat “bulina roşie” pe clădirile cu risc seismic ridicat şi proprietarii imobilelor care se opun consolidării clădirilor ar fi trebuit să primească amendă. Amenda pentru autorităţi este cuprinsă între 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru proprietari de la 1.000 la 3.000 de lei. “Nu am aplicat nici o amendă. În cel mai rău caz, vom aplica un avertisment Primăriei Sectorului 1. După două avertismente putem să-i amendăm”, a declarat Deaconescu.

 

FONDURI. “Programul de reabilitare pe anul acesta include 53 de imobile, din care 46 în Capitală, încadrate prin raport de expertiză tehnică în RS1. Suma alocată pentru anul acesta este de 9,6 milioane lei (peste 2,8 milioane euro) din care 9 milioane de lei (2,6 milioane euro) pentru Municipiul Bucureşti. Până la 15 octombrie 2007 s-au decontat lucrări de consolidare în valoare de 5,9 milioane lei”, conform datelor transmise de MDLPL. Pentru a sprijini şi urgenta acţiunile de consolidare, în ultimii ani au fost completate şi modificate prevederile actelor normative privind reducerea riscului seismic. Astfel, persoanele fizice care au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie nu vor plăti nimic pentru consolidare. Ceilalţi vor restitui contravaloarea lucrării în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe 25 de ani. Mai mult, aceştia beneficiază de scutirea de taxă pentru emiterea autorizaţiei privind consolidarea clădirilor de locuit, precum şi de plata taxei de timbru pentru arhitectură.

Clădiri publice

Ministerul Lucrărilor Publice derulează în perioada 2005-2009 un program care vizează în principal consolidarea unor clădiri publice de importanţă vitală în cazul producerii unui cutremur şi care beneficiază de o finanţare în valoare de 133,7 milioane de dolari. Astfel, 56,9 milioane de dolari  reprezintă un credit extern de la Banca Mondială, iar 16,8 milioane de dolari – cofinanţarea din partea Guvernului României. La aceste fonduri se adaugă aproximativ 60 de milioane de dolari, sumă ce reprezintă investiţii complementare finanţate din sursele beneficiarilor pentru a asigura funcţionalitatea integrală a clădirilor după finalizarea lucrărilor de consolidare. Pentru anul 2008, alocarea financiară pentru acest proiect este de circa 11 milioane de lei de la bugetul de stat şi circa 38 de milioane de lei din credite externe.

Sursa

30 October 2007