Totodata, la stabilirea unor noi zone rezidentiale se va tine cont si de nivelul de zgomot al vecinatatilor, iar traficul va fi redirectionat astfel incat poluarea fonica sa nu
mai fie atat de intensa. La ora actuala nivelul poluarii fonice este reglementat printr-un act normativ vechi de opt ani. Nivelul maxim admis de zgomot, de 50 decibeli, este
depasit semnificativ in marile intersectii si aglomerari urbane. Pentru a respecta cerintele UE, Romania trebuie sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane,
caile ferate cu un trafic mai mare de 60 de mii de treceri de trenuri pe an si drumurile nationale cu un trafic mai mare de sase milioane de treceri de autovehicule pe an. Intr-o
prima faza hartile acustice, sau harti de zgomot, cum li se mai spune, vor fi realizate pentru drumurile si caile ferate din sud-estul Romaniei. De asemenea noua orase vor sti cu
precizie cata poluare fonica inregistreaza. Este vorba de Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Termenul-limita pentru ca aceste
harti acustice sa ajunga pe masa Comisiei Europene este aprilie 2007.
„Pentru a realiza aceste harti vom folosi metode interimare de calcul. Adica cele recomandate de UE. Pentru calea ferata ne vom ghida dupa metodele folosite, de exemplu, in
Olanda, pentru drumuri de cele din Franta iar pentru orase vom folosi standardul european“, ne-a explicat Victor Minchevici, consilier in Ministerul Mediului. Conform unei
hotarari aprobate de guvern anul acesta(HG 321/2005), care transpune directiva europeana in legislatia romaneasca, ghidurile privind metodele de calul a indicatorilor de zgomot
vor trebui elaborate pana in ianuarie 2006. „Vor exista niste programe specializate de calculator care pe baza datelor introduse, a masuratorilor facute vor genera aceste
harti“, spune Minchevici. MMGA trebuie insa sa stabileasca pana cel tarziu in aprilie 2006 care sunt indicatorii limita de zgomot admisi (Lden si Lnight). In acest moment acesti
indicatori in aglomerarile urbane sunt stabiliti printr-un ordin vechi, din 1997, al Ministerului Sanatatii, iar limita maxima admisa de zgomot in orase este de 50 de decibeli.
Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti in zonele cu trafic intens, cum ar fi zonele Centrale piata Unirii, Universitate sau piata Victoriei, sunt valori de
70 de decibeli, uneori si peste.
De intocmirea hartilor se vor ocupa Primariile, Compania Nationala de Cai Ferate si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, costurile nefiind cunoscute inca.
„Fiecare institutie nominalizata trebuie sa-si faca estimarea in privinta costurilor si sa aloce bani de la bugetul propriu. Noi ii ajutam doar cu training-ul personalului
pentru a sti cum sa foloseasca soft-ul“, mai spune Victor Minchevici.
Conform acestuia, in Ungaria costurile realizarii acestor harti se apropie de 6 milioane euro, in Slovacia de 2,5 milioane euro, iar in Germania de aproape 130 milioane euro.
(A.I.)
Avantajele hartilor acustice
1. Dezvoltarea de noi zone rezidentiale.
2. Pentru zonele deja existente, stabilirea cat mai corecta a pretului terenurilor, caselor, locuintelor.
3. Amplasarea zonelor de recreere se poate realiza pe baza acestor harti.
4. Traficul poate fi redirectionat astfel incat poluarea fonica sa fie diminuata; se poate estima amplasarea local a zonelor verzi si a panourilor fonoabsorbante.
Amenda pentru poluare fonica ajunge pana la 150 milioane lei
Ministerul Mediului pregateste un ghid pentru cei care se simt amenintati de poluare, fie ea si fonica, astfel incat „victima“ sa poata da in judecata atat faptasul, cat si
autoritatea care ar fi trebuit sa preintampine aceasta poluare. La ora actuala, in Capitala poluarea fonica depaseste cu mult normele admise de lege, sesizarile primite de Garda
de Mediu si Agentia de Protectie a Mediului fiind de ordinul sutelor anual. Cel mai mult, bucurestenii sunt deranjati de zgomotele din baruri, restaurante, discoteci si aparate
de aer conditionat. Cu toate ca este unul din principalii factorii poluatori, conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti, traficul nu este reclamat decat
foarte rar. Amenda prevazuta de lege este cuprinsa intre 50 si 150 milioane lei, iar in primele zece luni ale anului Garda de Mediu a inregistrat 125 de sesizari pentru
disconfort fonic.
