Circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini.

24878-169473.jpgPrelungirea interdicţiei de a vinde terenuri agricole străinilor după 2014 este o solicitare care nu poate fi realizată, a declarat, ieri, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la o conferinţă privind Politica Agricolă Comună. "România nu are o astfel de prevedere în tratatul de aderare, iar singura formulă care ar permite prelungirea este modificarea tratatului. Acest proces poate să dureze însă 2-3 ani şi numai dacă instituţiile europene şi toate statele membre sunt de acord. Cred însă că este o solicitare care nu poate fi realizată", a precizat Orban, citat de Agerpres. Acesta a subliniat că statele care au obţinut această prelungire şi care au aderat în 2004 au avut o astfel de prevedere pentru încă trei ani, inclusă în tratatul de aderare.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a subliniat că va susţine o astfel de solicitare a României. "Sunt dispus să sprijin în consiliul comunitar o solicitare în acest sens", a precizat comisarul european.

Noul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat recent că a demarat o evaluare a impactului pe care l-ar avea liberalizarea pieţei funciare în anul 2014, atunci când şi persoanele fizice străine vor putea cumpăra pământ în România. "Trebuie să vedem care va fi impactul acestora asupra producţiei şi productivităţii în România. Deocamdată, nu vreau să mă pronunţ pentru că voi avea şi o discuţie cu comisarul european în acest sens. Tratatul de aderare ne impune ca, după şapte ani, să liberalizăm piaţa şi este foarte clar: nu se poate prelungi această interdicţie după 2014", a precizat Daniel Constantin.

În prezent, străinii - persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole până în 2013, decât dacă sunt firme cu acţionariat străin, fiind considerate persoane juridice româ-ne. La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.

Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în Româ-nia la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a Româ-niei. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele pes-te 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

Daniel Dăianu: Interdicţia de a vinde terenuri agricole străinilor trebuie privită cu pragmatism

Prelungirea interdicţiei de a vinde terenuri agricole străinilor după 2014 este un subiect ce trebuie privind cu pragmatism, nu cu naţionalism, a declarat, ieri, Daniel Dăianu, consilier de stat în cadrul Aparatului Propriu de Lucru al prim-ministrului, la o conferinţă privind Politica Agricolă Comună, acesta exprimându-şi astfel poziţia în favoarea prelungirii măsurii de interdicţie. "În privinţa vânzării terenurilor către cetăţenii străini, nu sunt de părere cu domnul ministru Orban. Pot spune că această problemă trebuie privită nu cu naţionalism, ci cu pragmatism. Ţările performante înţeleg acest lucru, adică ce înseamnă pragmatismul. Trebuie să existe preocupare pentru relaţia dintre capitalul străin şi cel autohton", a declarat Daniel Dăianu.

 

Sursa

22 mai 2012