Cu o datorie care depăşeşte cu mult Produsul Intern Brut şi cu o armată de economişti care îi prevăd intrarea în incapacitate de plată, guvernul elen vede în activele pe care le deţine una dintre puţinele portiţe de ieşire din situaţia dificilă în care se află.
În anul 2008, când guvernul de la Atena a făcut schimb de active cu
mănăstirea bizantină Vatopedi, situată pe Muntele Athos, controversele cu privire la preţul celor două terenuri au însemnat un an mai târziu pierderea alegerilor de către prim-ministrul Kostas
Karamanlis, scrie Bloomberg.
Ministrul de finanţe George Papaconstantinou are de gând acum însă să facă o treabă mai bună decât fostul şef al executivului. El are în plan să strângă bani de pe urma proprietăţilor deţinute de stat, care sunt estimate la circa 300 de miliarde de euro, reprezentând echivalentul datoriei naţionale a Greciei. Însă primul pas pe care trebuie să-l facă Papaconstantinou înainte de a începe competiţia pentru investitori cu alte ţări europene îndatorate îl constituie un inventar al tuturor activelor aflate în mâinile statului.
Terenurile de golf şi aeroporturile se vând
"Dinamica cererii şi ofertei nu este prea bună acum pentru Grecia", este de părere Frances Hudson, managerul unui fond de investiţii în cadrul Standard Life Investments în Edinburgh. Hudson ar investi mai degrabă în imobiliare la Paris ori Stockholm, deoarece i-ar aduce profituri mai predictibile. Fondul Monetar Internaţional şi liderii politici germani, care s-au opus acordării ajutorului financiar Greciei, au cerut ţării mediteraneene să vândă ori să concesioneze cazinourile, terenurile de golf, aeroporturile şi chiar insulele, pentru a-şi achita datoria şi a nu ajunge în imposibilitate de plată. Uniunea Europeană (UE), care i-a acordat Greciei un împrumut de 110 miliarde de euro în luna mai a anului trecut, a afirmat într-un raport din luna decembrie că folosirea activelor statului ar putea genera venituri "consistente".
Potenţialele venituri de pe urma proprietăţilor l-au determinat pe ministrul Papaconstantinou să crească estimările încasărilor care ar putea fi generate prin vinderea activelor de stat până la 7 miliarde de euro în 2013, de la 3 miliarde de euro în prezent. Activele luate în calcul pentru vânzare sunt variate, de la terenul de golf situat pe insula Rodos până la Hellenikon, fostul aeroport al Atenei.
Controlul activelor statului, o problemă
Tranzacţia din 2008 cu mănăstirea Vatopedi, edificiu care datează pe Muntele Athos din secolul al 10-lea, nu a schimbat semnificativ finanţele Greciei. Scandalul în care a fost implicat guvernul anterior a avut atunci întâietate pe primele pagini ale ziarelor locale înaintea falimentului gigantului american Lehman Brothers.
Actualul guvern, care a preluat puterea în octombrie 2009, se judecă cu locaşul sfânt, printre cele mai vechi comunităţi ecleziastice, deoarece înţelegerea dintre mănăstire şi guvern îi costă în prezent pe plătitorii greci de taxe aproximativ 100 de milioane de euro. Mişcarea prin care statul a acceptat în anul 2007 să ia 18 hectare de teren în schimbul unor proprietăţi s-a dovedit, în final, neprofitabilă.
Valoarea totală a proprietăţilor din Grecia deţinute de stat este estimată de analişti de la bănci precum Alpha sau EFG Eurobank la o sumă cuprinsă între 200 şi 300 de miliarde de euro.
"Aş vrea ca valoarea lor să fie de 300 de miliarde de euro, sau 280, 250, ori 200 de miliarde de euro", a spus Papaconstantinou. "Realitatea este că pur şi simplu nu ştim." Guvernul ar trebui să publice un inventar în luna iunie, însă munca de inventariere este îngreunată de lipsa unui registru centralizat al documentelor privind activele deţinute, puţinele registre de acest fel fiind în prezent imposibil de evaluat, deoarece sunt contrare.
Aproximativ 40% din proprietăţile de stat luate în evidenţă sunt în litigiu, iar alte 25% nu întrunesc condiţiile sufieciente de legalitate şi sunt "puse sub semnul întrebării", după cum a spus Papaconstantinou în parlament. În consecinţă, "guvernul grec are, în mod evident, nevoie de un consultant din mediul privat care să ajute la evaluarea proprietăţilor şi să aibă grijă ca vânzările să se realizeze cu cea mai mare transparenţă", este de părere Grant Fitzner, analist pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la Jones Lang LaSalle.
Inconsecvenţa pune pe fugă investitorii
Datele privind datoriile şi deficitul Greciei au fost revizuite în creştere după ce primul-ministru George Papandreou a preluat puterea şi a dezvăluit că deficitul bugetar este de patru ori peste limita admisă de UE.
Măsurile de tăieri ale salariilor şi pensiilor şi cele de majorare a taxelor, luate pentru a primi fondul de urgenţă, se va reflecta în contractarea economiei cu 3% în acest an, după ce în 2010 aceasta a scăzut cu aproximativ 4,2%. În egală măsură, Uniunea Europeană se aşteaptă ca datoria totală a Greciei să crească în anul 2012 la 156% din PIB.
Băncile, afectate de calitatea slabă a obligaţiunilor de stat deţinute, au fost nevoite să reducă volumul de împrumuturi, în timp ce noile taxe aplicate proprietăţilor au reconfigurat preţurile din domeniul imobiliar, astfel că piaţa imobiliară din Grecia nu este deloc constantă. "Este imposibil să spui dacă preţurile pentru proprietăţi au scăzut sau au rămas la fel, deoarece au avut loc puţine tranzacţii", spune Ioannis Kaligiannakis, analist în domeniul imobiliar la Colliers International. "Există persoane care au reuşit să negocieze reducerea chiriei chiar şi cu 20 de procente", a mai spus el.
Două dintre motivele care au descurajat investiţiile străine în domeniul imobiliar din Grecia sunt neînţelegerile transformate în lungi procese în justiţie şi procedurile greoaie pe care investitorii din afară trebuie să le urmeze. Jones Lang LaSalle a situat Grecia pe locul 29 în topul dedicat transparenţei din domeniul imobiliar, după Spania şi Portugalia. Având în vedere faptul că investiţiile străine din ţările euro situate în sudul Europei sunt concentrate mai ales în domeniul imobiliar, Grecia va trebui să intre în competiţie cu celelalte ţări din Europa care au rămas cu datorii şi deficite de pe urma recesiunii.
Şi alte state vor să vândă active
Scăderea valorii proprietăţilor şi înăsprirea condiţiilor de creditare au diminuat considerabil veniturile obţinute de cele 27 de ţări ale UE din vânzările activelor statului, la 3 miliarde de euro în 2008 şi 2009, de la 13 miliarde de euro cu doi ani înainte, potrivit unui raport al CB Richard Ellis Global Research.
În ceea ce priveşte celelalte două ţări care se află împreună cu Grecia pe podiumul ţărilor cu datorii din zona euro, nici ele nu stau mai bine. Spania nu a anunţat încă intenţia de a-şi vinde activele de stat pentru a reduce deficitul bugetar, care o situează pe locul trei în zona euro. Cu toate acestea, doar în Madrid există aproximativ 147 de clădiri deţinute de stat care împreună se ridică la valoarea de 8,4 miliarde de euro, potrivit evaluărilor furnizate de agenţiile de brokeraj locale. În schimb Italia, a doua cea mai îndatorată ţară după Grecia, nu a reuşit să atragă cumpărători pentru cele trei unităţi militare scoase la vânzare în luna noiembrie a anului trecut. În consecinţă, guvernul italian are în plan să transfere peste 11.000 de proprietăţi la nivel regional pentru reducerea datoriilor municipalităţilor.
28 January 2011
