Politica locuintelor: una se fumeaza, alta se voteaza

Este oficial. Guvernul va adopta ca strategie in domeniul politicilor de locuire incurajarea cresterii fondului de locuinte cu chirie. Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, spune ca fondul de locuinte inchiriabil din Romania reprezinta circa 7% din total, iar acest fapt comporta multe pericole pentru o economie care se chinuieste sa devina tot mai dinamica si competitiva. De aceea, una dintre prioritatile prezentului si viitorului va fi incurajarea pe toate caile a cresterii numarului de locuinte cu chirie.

Zis si facut… alta

Din 2001 pana in 2006, cel putin 35.000 de oameni au devenit chiriasi ai celor 18.000 de locuinte ANL construite peste tot in tara. Nu este acum cazul sa amintim scandalurile repartitiilor de locuinte ANL ce au izbucnit ici si colo in tara. Cateva fapte merita doar sa fie consemnate. Toti chiriasii ANL beneficiaza de chirii modice comparativ cu cele practicate pe piata privata. Aceste chirii reprezinta, de fapt, un fel de subventie pe care locatarii blocurilor ANL nu o merita si, probabil, nici n-o doresc. Ce doresc in schimb acesti chiriasi? Ceea ce ravnesc toti chiriasii, indiferent de statutul social, continutul contului bancar sau locuinta ocupata, fie ea vila de protocol a statului sau garsoniera ANL: vor sa cumpere casele in care stau. Pana la urma, acest lucru e de inteles si nu este nimic rau in asta. Dar cand un ministru cu un ochi plange in fata opiniei publice ca tara duce lipsa de locuinte inchiriabile si cu altul se bucura pentru chiriasii care urmeaza sa cumpere casele pe care le ocupa... E ceva gresit sau cineva ne ia in balon?

Initial, toti chiriasii ANL trebuiau sa beneficieze de o perioada de cinci ani de gratie, chiriile platite urmand sa aiba niste valori moderate. Asa cum declarau oficialii de la acea data, sistemul a fost conceput in ideea sprijinirii si incurajarii tinerilor. Platind o chirie modica, acestia puteau astfel sa economiseasca bani pentru avansul necesar unui credit ipotecar. La expirarea perioadei de cinci ani, chiriile urmau sa fie aduse la un nivel cat mai apropiat de cele de pe piata privata ori, daca erau eliberate de fostii chiriasi, ar fi fost repartizate altei generatii de tineri. Sistemul ii incuraja pe tineri sa fie mai activi si sa nu astepte pomana de la stat. Dar undeva a aparut o fisura: prea „neromaneste“ suna toata afacerea locuintelor ANL. Asa ca a intors cineva macazul si a cerut aprobarea Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), finantatorul programului, pentru vanzarea locuintelor catre actualii chiriasi. Se pare ca aproximativ 80% din actualul fond de locuinte ANL (circa 18.000 de locuinte) urmeaza sa fie privatizat. Laszlo Borbely, ministrul locuintelor, sustine ca elementul speculativ va fi impiedicat sa patrunda in schema, deoarece noii proprietari nu vor avea dreptul sa revanda locuintele ANL timp de cinci ani de la cumparare. Intrebat de SFin cum se impaca strategia ministerului de incurajare si crestere a numarului de locuinte inchiriabile cu vanzarea catre actualii chiriasi ANL a locuintelor ocupate, Laszlo Borbely a aruncat pisica in curtea administratiei locale. Actualii locatari ai apartamentelor de stat au fost cei care au reusit sa convinga primariile locale ca blocurile ANL ar avea o soarta mai buna daca ar trece in proprietatea celor care le ocupa, spune ministrul.

De fapt, desi este diametral opusa politicii de stat, ideea nu a displacut oficialilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, care a intocmit si trimis un document prin care solicita BDCE modificarea memorandumului pentru a permite actualilor chiriasi sa cumpere locuintele ocupate. Cine a convins conducerea ministerului, care putea sa se opuna foarte usor acestei initiative, este greu de spus. Si daca PSD a fost acuzat ca incearca sa cumpere voturi electorale oferind locuinte cu chirii derizorii, in ce bazin electoral se incearca oare atragerea noilor improprietariti ANL? In fond, asa cum usor se vede, constructia locuintelor pentru tineri, de necesitate, sociale, pentru sinistrati, evacuatii din casele nationalizate, militari, medici etc., a reprezentat o marota a tuturor guvernelor si partidelor. Dincolo de promisiuni, strategii si declaratii sforaitoare, ne pandeste insa realitatea statistica, o realitate extrem de descurajanta.

Statistica ii omoara

Potrivit specialistilor, o piata a chiriilor dezvoltata este premisa mobilitatii crescute a fortei de munca, factor extrem de important intr-o economie moderna. Statistic vorbind, cel putin din acest punct de vedere Romania are un mare handicap. Numarul actual de locuinte inchiriabile din tara este infim comparativ cu situatia din restul Uniunii Europene.
Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), numai un procent de circa 0,8% din fondul actual de locuinte il reprezinta casele aflate in proprietatea administratiilor publice locale si centrale, diferenta de 6,2 fiind locuinte inchiriabile de pe piata privata. In tarile UE 15, circa 35% din fondul locativ este reprezentat de locuinte aflate in circuitul chiriilor. In Germania, cea mai puternica economie din UE, unde in ultimii zece ani preturile locuintelor au stat pe loc, ponderea locuintelor inchiriabile este de 56%. In Franta, Olanda si Suedia, cota locuintelor inchiriabile variaza intre 36 si 44% din total.

Inconsecventa guvernamentala si neimplicarea administratiei publice locale in domeniul politicii de locuinte au „contribuit“ direct la diminuarea ofertei de case ieftine cu chirie si, indirect, la explozia pretu-rilor la apartamente inregistrata in ultimii trei ani (si inca neostoita). Politica de non-interventie in zona dezvoltarii fondului locativ inchiriabil este, din pacate, o realitate si la nivelul Primariei Capitalei. Astfel, in pofida evidentei caracterului anemic al ofertei de locuinte fata de cerere, gandirea strategilor municipali in domeniul locativ a ramas netulburata. Recent, municipalitatea s-a aratat interesata sa cumpere circa 2.000 de apartamente de pe piata privata. Nu este greu de prognozat ce urmari ar putea avea aceasta actiune asupra preturilor locuintelor.